Probleme rezolvate

Probleme de matematică rezolvate

Exemple rezolvate pas cu pas, organizate după clasă și capitol. Citește enunțul, încearcă să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea.

1415 probleme · pagina 56 din 71

  1. Exemplul 3: interval spre inegalități

    Scrie sub formă de inegalitate intervalul [−4,1)[-4, 1).

    Arată rezolvarea

    Capătul −4-4 are paranteză dreaptă, deci este inclus: −4≤x-4 \le x. Capătul 11 are paranteză rotundă, deci este exclus: x<1x < 1.

    x∈[−4,1)⟷−4≤x<1x \in [-4, 1) \quad\longleftrightarrow\quad -4 \le x < 1
    Vezi lecția
  2. Exemplul 4: apartenență la un capăt inclus

    Este adevărat că −4∈[−4,1)-4 \in [-4, 1)?

    Arată rezolvarea

    Capătul −4-4 are paranteză dreaptă, deci este inclus în interval.

    −4≤−4<1   este adeva˘rat-4 \le -4 < 1 \;\text{ este adevărat}

    Deci −4∈[−4,1)-4 \in [-4, 1).

    Vezi lecția
  3. Exemplul 5: neapartenență la un capăt exclus

    Este adevărat că 1∈[−4,1)1 \in [-4, 1)?

    Arată rezolvarea

    Capătul 11 are paranteză rotundă, deci este exclus. Verificarea: 1<11 < 1 este fals.

    1∉[−4,1)1 \notin [-4, 1)

    Numerele din interval se apropie oricât de mult de 11, dar 11 însuși nu intră.

    Vezi lecția
  4. Exemplul 6: interval nemărginit la stânga

    Scrie ca interval mulțimea numerelor reale xx cu x≤−1x \le -1 și reprezint-o pe axă.

    Arată rezolvarea

    Spre dreapta capătul este −1-1, inclus (semnul ≤\le). Spre stânga numerele merg la nesfârșit, deci −∞-\infty cu paranteză rotundă.

    { x∈R∣x≤−1 }=(−∞,−1]\{\, x \in \mathbb{R} \mid x \le -1 \,\} = (-\infty, -1]
    −4-4−3-3−2-2−1-1001122
    Paranteză dreaptă la −1-1, semidreaptă spre stânga.
    Vezi lecția
  5. Exemplul 7: interval nemărginit la dreapta

    Scrie ca interval mulțimea { x∈R∣x>0 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid x > 0 \,\}.

    Arată rezolvarea

    Capătul 00 are semnul >>, deci este exclus. Spre dreapta numerele nu se opresc.

    { x∈R∣x>0 }=(0,∞)\{\, x \in \mathbb{R} \mid x > 0 \,\} = (0, \infty)

    Aceasta este mulțimea numerelor reale strict pozitive, scrisă uneori și R+∗\mathbb{R}^*_+.

    Vezi lecția
  6. Exemplul 8: recunoaște tipul de interval

    Ce tip de interval este [−3,7][-3, 7]? Dar (−3,7)(-3, 7)? Dar (−∞,7](-\infty, 7]?

    Arată rezolvarea
    • [−3,7][-3, 7]: mărginit, închis (amândouă capetele incluse).
    • (−3,7)(-3, 7): mărginit, deschis (amândouă capetele excluse).
    • (−∞,7](-\infty, 7]: nemărginit (la stânga), cu capătul 77 inclus.
    Vezi lecția
  7. Exemplul 9: apartenență cu π\pi și 2\sqrt{2}

    Verifică dacă π∈(3,4)\pi \in (3, 4) și dacă 2∈[0,1]\sqrt{2} \in [0, 1].

    Arată rezolvarea

    π≈3,14\pi \approx 3{,}14. Cum 3<3,14<43 < 3{,}14 < 4, avem π∈(3,4)\pi \in (3, 4).

    2≈1,41\sqrt{2} \approx 1{,}41. Condiția intervalului [0,1][0, 1] este 0≤x≤10 \le x \le 1, dar 1,41>11{,}41 > 1, deci 2∉[0,1]\sqrt{2} \notin [0, 1].

    π∈(3,4)2∉[0,1]\pi \in (3, 4) \qquad \sqrt{2} \notin [0, 1]
    Vezi lecția
  8. Clasa a VIII-a

    Intervale și inecuațiiOperații cu intervale: intersecția și reuniunea

    Exemplul 1: intersecție cu suprapunere simplă

    Determină A∩BA \cap B pentru A=[2,6]A = [2, 6] și B=[4,9]B = [4, 9].

    Arată rezolvarea

    Numerele comune sunt cele de la 44 (unde începe BB) până la 66 (unde se termină AA). Capătul 44 este în AA (căci 2≤4≤62 \le 4 \le 6) și în BB (capătul lui), deci intră. Capătul 66 este în AA (capătul lui) și în BB (căci 4≤6≤94 \le 6 \le 9), deci intră.

    A∩B=[4,6]A \cap B = [4, 6]
    Vezi lecția
  9. Clasa a VIII-a

    Intervale și inecuațiiOperații cu intervale: intersecția și reuniunea

    Exemplul 2: reuniune pentru aceeași pereche

    Determină A∪BA \cup B pentru A=[2,6]A = [2, 6] și B=[4,9]B = [4, 9].

    Arată rezolvarea

    Reuniunea acoperă tot ce e în cel puțin unul dintre intervale: de la 22 (începutul lui AA) până la 99 (capătul lui BB), fără gol, fiindcă AA și BB se suprapun între 44 și 66.

    A∪B=[2,9]A \cup B = [2, 9]
    Vezi lecția
  10. Clasa a VIII-a

    Intervale și inecuațiiOperații cu intervale: intersecția și reuniunea

    Exemplul 3: intervale semiînchise

    Determină A∩BA \cap B și A∪BA \cup B pentru A=[0,5)A = [0, 5) și B=[3,8)B = [3, 8).

    Arată rezolvarea

    Intersecție: capătul 33 este în AA (căci 0≤3<50 \le 3 < 5) și în BB (capătul lui), deci intră. Capătul 55 NU este în AA (exclus), deși e în BB; cum trebuie să fie în amândouă, 55 nu intră.

    A∩B=[3,5)A \cap B = [3, 5)

    Reuniune: capătul 00 este în AA, deci intră. Capătul 88 nu este în BB (exclus) și nici în AA (care se oprește la 55), deci nu aparține niciunuia dintre intervale și rămâne exclus și din reuniune. Cele două intervale se suprapun între 33 și 55, deci nu rămâne niciun gol.

    A∪B=[0,8)A \cup B = [0, 8)
    Vezi lecția
  11. Clasa a VIII-a

    Intervale și inecuațiiOperații cu intervale: intersecția și reuniunea

    Exemplul 4: capete comune, amândouă închise

    Determină A∩BA \cap B și A∪BA \cup B pentru A=[1,3]A = [1, 3] și B=[3,5]B = [3, 5].

    Arată rezolvarea

    Amândouă includ 33, deci 33 este singurul număr comun.

    A∩B={3}A \cap B = \{3\}

    Cele două intervale se ating exact în 33, deci reuniunea nu are gol.

    A∪B=[1,5]A \cup B = [1, 5]
    Vezi lecția
  12. Clasa a VIII-a

    Intervale și inecuațiiOperații cu intervale: intersecția și reuniunea

    Exemplul 5: intersecție de intervale disjuncte

    Determină A∩BA \cap B pentru A=[1,2]A = [1, 2] și B=[4,5]B = [4, 5].

    Arată rezolvarea

    Nu există niciun număr real mai mic sau egal cu 22 care să fie, în același timp, mai mare sau egal cu 44. AA și BB nu au niciun element comun.

    A∩B=∅A \cap B = \varnothing
    Vezi lecția
  13. Clasa a VIII-a

    Intervale și inecuațiiOperații cu intervale: intersecția și reuniunea

    Exemplul 6: reuniune de intervale disjuncte

    Determină A∪BA \cup B pentru A=[1,2]A = [1, 2] și B=[4,5]B = [4, 5].

    Arată rezolvarea

    Între 22 și 44 rămân numere care nu sunt nici în AA, nici în BB (de exemplu 33), deci reuniunea nu poate fi un singur interval.

    A∪B=[1,2]∪[4,5]A \cup B = [1, 2] \cup [4, 5]
    Vezi lecția
  14. Clasa a VIII-a

    Intervale și inecuațiiOperații cu intervale: intersecția și reuniunea

    Exemplul 7: un interval inclus în celălalt

    Determină A∩BA \cap B și A∪BA \cup B pentru A=[1,10]A = [1, 10] și B=[3,6]B = [3, 6].

    Arată rezolvarea

    BB este în întregime conținut în AA (orice xx cu 3≤x≤63 \le x \le 6 satisface și 1≤x≤101 \le x \le 10). Numerele comune sunt exact numerele lui BB.

    A∩B=[3,6]=BA \cap B = [3, 6] = B

    Reuniunea nu adaugă nimic în plus față de AA, fiindcă BB nu iese niciodată din AA.

    A∪B=[1,10]=AA \cup B = [1, 10] = A
    Vezi lecția
  15. Clasa a VIII-a

    Intervale și inecuațiiOperații cu intervale: intersecția și reuniunea

    Exemplul 8: intervale nemărginite

    Determină A∩BA \cap B și A∪BA \cup B pentru A=(−∞,4]A = (-\infty, 4] și B=[2,∞)B = [2, \infty).

    Arată rezolvarea

    Numerele comune satisfac x≤4x \le 4 și x≥2x \ge 2 în același timp, deci 2≤x≤42 \le x \le 4.

    A∩B=[2,4]A \cap B = [2, 4]

    Orice număr real satisface x≤4x \le 4 sau x≥2x \ge 2 (verifică pentru orice xx: dacă nu e ≤4\le 4, atunci e >4> 4, deci sigur ≥2\ge 2). Reuniunea acoperă toată axa.

    A∪B=RA \cup B = \mathbb{R}
    Vezi lecția
  16. Clasa a VIII-a

    Intervale și inecuațiiOperații cu intervale: intersecția și reuniunea

    Exemplul 9: capăt comun exclus din amândouă

    Determină A∩BA \cap B și A∪BA \cup B pentru A=(−2,1)A = (-2, 1) și B=(1,4]B = (1, 4].

    Arată rezolvarea

    Cele două intervale se ating în 11, dar 11 nu este în AA (paranteză rotundă) și nici în BB (paranteză rotundă). Nu există niciun număr comun.

    A∩B=∅A \cap B = \varnothing

    Numărul 11 nu aparține nici lui AA, nici lui BB, deci lipsește din reuniune. Reuniunea nu poate fi scrisă ca (−2,4](-2, 4], pentru că acesta ar conține și 11.

    A∪B=(−2,1)∪(1,4]A \cup B = (-2, 1) \cup (1, 4]
    Vezi lecția
  17. Clasa a VIII-a

    Intervale și inecuațiiOperații cu intervale: intersecția și reuniunea

    Exemplul 10: citire de pe o axă stivuită

    Pe axă sunt desenate două rânduri: rândul AA, de la −2-2 (paranteză dreaptă) la 33 (paranteză dreaptă), și rândul BB, de la 00 (paranteză dreaptă) la 66 (paranteză dreaptă). Determină A∩BA \cap B și A∪BA \cup B.

    Arată rezolvarea

    Din desen: A=[−2,3]A = [-2, 3] și B=[0,6]B = [0, 6]. Suprapunerea celor două bare este de la 00 la 33.

    A∩B=[0,3]A \cap B = [0, 3]

    Reuniunea acoperă tot ce ating cele două bare împreună, de la −2-2 la 66.

    A∪B=[−2,6]A \cup B = [-2, 6]
    AA
    BB
    A∩B{A \cap B}
    A∪B{A \cup B}
    −2-2−1-100112233445566
    Rândurile de rezultat confirmă citirea: A∩B=[0,3]A \cap B = [0,3] (suprapunerea), A∪B=[−2,6]A \cup B = [-2,6] (tot ce e acoperit).
    Vezi lecția
  18. Clasa a VIII-a

    Intervale și inecuațiiInecuații de gradul I în mulțimea numerelor reale

    Exemplul 1: adunare simplă

    Rezolvă inecuația x+3>7x + 3 > 7 și scrie soluția ca interval.

    Arată rezolvarea
    x+3>7x + 3 > 7
    x>7−3x > 7 - 3scazi 3 din amândouă părțile
    x>4x > 4

    Soluția ca interval:

    x∈(4,∞)x \in (4, \infty)
    Vezi lecția
  19. Clasa a VIII-a

    Intervale și inecuațiiInecuații de gradul I în mulțimea numerelor reale

    Exemplul 2: împărțire la un coeficient pozitiv

    Rezolvă inecuația 2x≤82x \le 8 și scrie soluția ca interval.

    Arată rezolvarea
    2x≤82x \le 8
    x≤82x \le \dfrac{8}{2}împarți la 2 (pozitiv), sensul nu se schimbă
    x≤4x \le 4
    x∈(−∞,4]x \in (-\infty, 4]
    00112233445566
    x≤4x \le 4: paranteză dreaptă la 44 (capăt inclus), semidreaptă spre stânga.
    Vezi lecția
  20. Clasa a VIII-a

    Intervale și inecuațiiInecuații de gradul I în mulțimea numerelor reale

    Exemplul 3: coeficient negativ

    Rezolvă inecuația −3x<9-3x < 9 și scrie soluția ca interval.

    Arată rezolvarea
    −3x<9-3x < 9
    x>9−3x > \dfrac{9}{-3}împarți la −3 (negativ), sensul se inversează
    x>−3x > -3
    x∈(−3,∞)x \in (-3, \infty)
    −5-5−4-4−3-3−2-2−1-1001122
    x>−3x > -3: paranteză rotundă la −3-3 (capăt exclus), semidreaptă spre dreapta.
    Vezi lecția