Lecția 1 din 3 · Intervale și inecuații

Mulțimi definite printr-o proprietate. Intervale de numere reale

O proprietate a numerelor, o inegalitate, o scriere cu paranteze și un desen pe axă pot spune exact același lucru. Toate descriu aceeași mulțime de numere reale. Un interval este numele acestei mulțimi când numerele stau „între” niște capete, iar parantezele îți spun dacă acele capete intră sau nu.

~ 24 min de citit

Ce vei învăța

  • Scrii o mulțime de numere reale printr-o proprietate a elementelor și o citești în cuvinte.
  • Recunoști tipurile de interval: mărginit (închis, deschis, semiînchis) și nemărginit.
  • Spui pentru fiecare capăt dacă este inclus sau exclus, după paranteză.
  • Treci în ambele sensuri între inegalitate, notație de interval și reprezentare pe axă.
  • Verifici dacă un număr dat aparține sau nu unui interval.

Ideea de bază

Numerele reale xx care îndeplinesc condiția 2≤x≤52 \le x \le 5 formează o mulțime. O poți scrie printr-o proprietate a elementelor:

A={ x∈R∣2≤x≤5 }A = \{\, x \in \mathbb{R} \mid 2 \le x \le 5 \,\}

Aceeași mulțime are un nume mai scurt. Numerele reale dintre 22 și 55, cu tot cu capete, formează intervalul [2,5][2, 5]. Deci A=[2,5]A = [2, 5].

112233445566
Intervalul [2,5][2, 5] pe axă. Parantezele drepte la 22 și la 55 arată că amândouă capetele fac parte din interval.

Proprietatea, inegalitatea, scrierea [2,5][2, 5] și desenul de pe axă sunt patru forme ale aceleiași informații. Dacă știi să treci de la una la alta, știi lecția.

Mulțimi definite printr-o proprietate

Până acum ai scris mulțimile enumerând elementele: B={1,2,3,4}B = \{1, 2, 3, 4\}. Pentru numerele reale asta nu merge. Între 22 și 55 sunt infinit de multe numere reale, nu le poți scrie pe toate.

Atunci descrii mulțimea printr-o proprietate comună a elementelor ei. Scrii ce fel de numere iei și ce condiție îndeplinesc.

{ x∈R∣2≤x≤5 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid 2 \le x \le 5 \,\}

Se citește: „numerele reale xx pentru care 2≤x≤52 \le x \le 5”. Bara verticală ∣\mid se citește „pentru care” sau „cu proprietatea că”. Partea din stânga barei spune de unde iei numerele (x∈Rx \in \mathbb{R}), partea din dreapta spune ce condiție respectă.

  • { x∈R∣x>0 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid x > 0 \,\}: numerele reale strict pozitive.
  • { x∈R∣−1≤x<4 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid -1 \le x < 4 \,\}: numerele reale de la −1-1 (inclus) până la 44 (exclus).
  • { x∈R∣x≤3 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid x \le 3 \,\}: numerele reale cel mult egale cu 33.

Litera nu contează

{ x∈R∣x≥2 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid x \ge 2 \,\} și { t∈R∣t≥2 }\{\, t \in \mathbb{R} \mid t \ge 2 \,\} sunt aceeași mulțime. Litera este doar un nume pentru „un element oarecare”.

Ce este un interval

Un interval de numere reale este mulțimea tuturor numerelor reale cuprinse între două capete, sau a tuturor celor aflate de o singură parte a unui capăt. Capetele pot fi sau nu incluse.

Ideea de „între” se vede cel mai bine pe axă: intervalul este o bucată neîntreruptă din axă. Nu are goluri și nu sare peste numere.

Un interval conține numere reale, nu doar întregii dintre capete

(2,5)(2, 5) nu înseamnă „numerele 33 și 44”. Conține 33 și 44, dar și 2,12{,}1, π\pi, 7\sqrt{7}, 4,9994{,}999 și încă infinit de multe altele. Toate numerele reale strict între 22 și 55.

Capete incluse și capete excluse

Diferența dintre tipurile de interval stă doar în capete: intră sau nu intră în mulțime. Paranteza îți spune care e cazul.

  • Paranteză dreaptă, [[ sau ]]: capătul este inclus. xx poate fi chiar egal cu el.
  • Paranteză rotundă, (( sau )): capătul este exclus. xx se apropie oricât de mult de el, dar nu îl atinge.

Pe axă, capătul se desenează cu paranteza lui matematică, chiar în punctul acela: paranteză dreaptă pentru capăt inclus, paranteză rotundă pentru capăt exclus. Pentru mulțimea numerelor reale cu 2≤x<52 \le x < 5: capătul 22 este inclus, capătul 55 este exclus.

2≤x<5⟷[2,5)2 \le x < 5 \quad\longleftrightarrow\quad [2, 5)
112233445566
[2,5)[2, 5): paranteză dreaptă la 22 (inclus), paranteză rotundă la 55 (exclus). Aceeași informație ca 2≤x<52 \le x < 5.

Cum ții minte

Paranteza dreaptă „prinde” capătul, ca un cârlig: [[ îl include. Paranteza rotundă alunecă pe lângă el: (( îl exclude.

Intervalele mărginite

Un interval mărginit are două capete, aa și bb, cu a<ba < b. Sunt patru feluri, după cum sunt incluse capetele.

  • Interval închis [a,b][a, b]: amândouă capetele incluse. [a,b]={ x∈R∣a≤x≤b }[a, b] = \{\, x \in \mathbb{R} \mid a \le x \le b \,\}.
  • Interval deschis (a,b)(a, b): amândouă capetele excluse. (a,b)={ x∈R∣a<x<b }(a, b) = \{\, x \in \mathbb{R} \mid a < x < b \,\}.
  • Interval semiînchis [a,b)[a, b): capătul din stânga inclus, cel din dreapta exclus. [a,b)={ x∈R∣a≤x<b }[a, b) = \{\, x \in \mathbb{R} \mid a \le x < b \,\}.
  • Interval semiînchis (a,b](a, b]: capătul din stânga exclus, cel din dreapta inclus. (a,b]={ x∈R∣a<x≤b }(a, b] = \{\, x \in \mathbb{R} \mid a < x \le b \,\}.

„Semiînchis” și „semideschis” înseamnă același lucru: un capăt inclus și unul exclus. Folosim „semiînchis”.

112233445566
(2,5)(2, 5): paranteze rotunde la ambele capete. Niciun capăt nu face parte din interval: 2<x<5{2 < x < 5}.
−2-2−1-10011223344
[−1,3)[-1, 3): paranteză dreaptă la −1-1 (inclus), paranteză rotundă la 33 (exclus). Deci −1≤x<3-1 \le x < 3.

Cazul a=ba = b

Notația de interval se folosește pentru a<ba < b. [a,a][a, a] ar avea un singur element, iar (a,a)(a, a) niciunul; acestea se scriu ca mulțimi obișnuite, nu ca intervale. Dacă nicio valoare nu respectă condiția, de exemplu x>5x > 5 și x<2x < 2 în același timp, mulțimea soluțiilor este mulțimea vidă, ∅\varnothing.

Intervalele nemărginite

Un interval nemărginit are un singur capăt real. De cealaltă parte, numerele merg la nesfârșit. Folosim simbolul ∞\infty (infinit) ca să arătăm asta.

  • (a,∞)={ x∈R∣x>a }(a, \infty) = \{\, x \in \mathbb{R} \mid x > a \,\}: toate numerele reale mai mari decât aa.
  • [a,∞)={ x∈R∣x≥a }[a, \infty) = \{\, x \in \mathbb{R} \mid x \ge a \,\}: la fel, dar cu aa inclus.
  • (−∞,a)={ x∈R∣x<a }(-\infty, a) = \{\, x \in \mathbb{R} \mid x < a \,\}: toate numerele reale mai mici decât aa.
  • (−∞,a]={ x∈R∣x≤a }(-\infty, a] = \{\, x \in \mathbb{R} \mid x \le a \,\}: la fel, dar cu aa inclus.

Infinitul nu este capăt inclus

∞\infty și −∞-\infty nu sunt numere reale, ci arată doar că mulțimea nu se oprește. Un capăt care nu există nu poate fi inclus, așa că lângă infinit se pune mereu paranteză rotundă. Scrii (−∞,3](-\infty, 3], niciodată [−∞,3][-\infty, 3].

−1-10011223344
(−∞,2](-\infty, 2]: semidreaptă spre stânga, cu paranteză dreaptă la 22. Toate numerele reale cu x≤2x \le 2.
−1-10011223344
(1,∞)(1, \infty): paranteză rotundă la 11, semidreaptă spre dreapta. Toate numerele reale cu x>1x > 1.

Mulțimea R\mathbb{R} însăși se poate scrie ca interval: R=(−∞,∞)\mathbb{R} = (-\infty, \infty), nemărginit de amândouă părțile.

Tabel de referință

Aceeași mulțime, în trei forme. Citește tabelul pe rânduri.

Proprietate, interval și starea capetelor.
ProprietateIntervalCapete
a≤x≤ba \le x \le b[a,b][a, b]amândouă incluse
a<x<ba < x < b(a,b)(a, b)amândouă excluse
a≤x<ba \le x < b[a,b)[a, b)stânga inclus, dreapta exclus
a<x≤ba < x \le b(a,b](a, b]stânga exclus, dreapta inclus
x≤ax \le a(−∞,a](-\infty, a]aa inclus, nemărginit spre stânga
x<ax < a(−∞,a)(-\infty, a)aa exclus, nemărginit spre stânga
x≥ax \ge a[a,∞)[a, \infty)aa inclus, nemărginit spre dreapta
x>ax > a(a,∞)(a, \infty)aa exclus, nemărginit spre dreapta

De la inegalitate la interval și înapoi

Ca să treci de la o inegalitate la un interval, te uiți la fiecare capăt: ce număr este și ce semn îl leagă de xx.

  1. ≤\le sau ≥\ge la un capăt: capăt inclus, paranteză dreaptă.
  2. << sau >> la un capăt: capăt exclus, paranteză rotundă.
  3. Fără capăt de o parte (numerele merg la nesfârșit): −∞-\infty sau ∞\infty, cu paranteză rotundă.
x>3x > 3un singur capăt, exclus; la dreapta merge la nesfârșit
x∈(3,∞)x \in (3, \infty)
−1≤x<4-1 \le x < 4capătul -1 inclus, capătul 4 exclus
x∈[−1,4)x \in [-1, 4)

În sens invers, un interval îți dă direct inegalitatea. (−2,5](-2, 5] înseamnă −2<x≤5-2 < x \le 5: capătul −2-2 are paranteză rotundă, deci <<; capătul 55 are paranteză dreaptă, deci ≤\le.

x∈(−∞,2]x \in (-\infty, 2]spre stânga nemărginit; capătul 2 inclus
x≤2x \le 2

Apartenența unui număr la un interval

Ca să verifici dacă un număr aparține unui interval, îl pui în locul lui xx în inegalitatea intervalului și vezi dacă e adevărată. Ai grijă la capete: acolo contează paranteza.

  • 3∈[2,5]3 \in [2, 5]: 2≤3≤52 \le 3 \le 5 este adevărat.
  • 2∈[2,5]2 \in [2, 5]: capătul 22 are paranteză dreaptă, deci este inclus.
  • 2∉(2,5]2 \notin (2, 5]: acum capătul 22 are paranteză rotundă, deci este exclus.
  • 5∈(2,5]5 \in (2, 5]: capătul 55 are paranteză dreaptă, deci este inclus.
  • π∈(3,4)\pi \in (3, 4): π≈3,14\pi \approx 3{,}14, iar 3<3,14<43 < 3{,}14 < 4.

Legătura cu clasele trecute: x∈[2,5]x \in [2, 5] este același fel de scriere ca 3∈{1,2,3}3 \in \{1, 2, 3\}. Spune că xx este unul dintre elementele mulțimii, doar că mulțimea are acum infinit de multe elemente.

∈\in nu este ⊂\subset

3∈[2,5]3 \in [2, 5] spune că numărul 33 este element al intervalului. [3,4]⊂[2,5][3, 4] \subset [2, 5] spune că un întreg interval este parte dintr-altul. Primul leagă un număr de o mulțime, al doilea leagă două mulțimi.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: proprietate spre interval închis

Scrie ca interval mulțimea { x∈R∣−2≤x≤6 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid -2 \le x \le 6 \,\}.

Vezi rezolvarea

Amândouă capetele au semnul ≤\le, deci amândouă sunt incluse. Se pun paranteze drepte.

{ x∈R∣−2≤x≤6 }=[−2,6]\{\, x \in \mathbb{R} \mid -2 \le x \le 6 \,\} = [-2, 6]

Exemplul 2: proprietate spre interval semiînchis

Scrie ca interval mulțimea { x∈R∣0<x≤3 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid 0 < x \le 3 \,\} și spune ce tip de interval este.

Vezi rezolvarea

Capătul 00 are semnul <<, deci este exclus: paranteză rotundă. Capătul 33 are semnul ≤\le, deci este inclus: paranteză dreaptă.

{ x∈R∣0<x≤3 }=(0,3]\{\, x \in \mathbb{R} \mid 0 < x \le 3 \,\} = (0, 3]

Este un interval semiînchis: un capăt exclus, unul inclus.

Exemplul 3: interval spre inegalități

Scrie sub formă de inegalitate intervalul [−4,1)[-4, 1).

Vezi rezolvarea

Capătul −4-4 are paranteză dreaptă, deci este inclus: −4≤x-4 \le x. Capătul 11 are paranteză rotundă, deci este exclus: x<1x < 1.

x∈[−4,1)⟷−4≤x<1x \in [-4, 1) \quad\longleftrightarrow\quad -4 \le x < 1

Exemplul 4: apartenență la un capăt inclus

Este adevărat că −4∈[−4,1)-4 \in [-4, 1)?

Vezi rezolvarea

Capătul −4-4 are paranteză dreaptă, deci este inclus în interval.

−4≤−4<1   este adeva˘rat-4 \le -4 < 1 \;\text{ este adevărat}

Deci −4∈[−4,1)-4 \in [-4, 1).

Exemplul 5: neapartenență la un capăt exclus

Este adevărat că 1∈[−4,1)1 \in [-4, 1)?

Vezi rezolvarea

Capătul 11 are paranteză rotundă, deci este exclus. Verificarea: 1<11 < 1 este fals.

1∉[−4,1)1 \notin [-4, 1)

Numerele din interval se apropie oricât de mult de 11, dar 11 însuși nu intră.

Exemplul 6: interval nemărginit la stânga

Scrie ca interval mulțimea numerelor reale xx cu x≤−1x \le -1 și reprezint-o pe axă.

Vezi rezolvarea

Spre dreapta capătul este −1-1, inclus (semnul ≤\le). Spre stânga numerele merg la nesfârșit, deci −∞-\infty cu paranteză rotundă.

{ x∈R∣x≤−1 }=(−∞,−1]\{\, x \in \mathbb{R} \mid x \le -1 \,\} = (-\infty, -1]
−4-4−3-3−2-2−1-1001122
Paranteză dreaptă la −1-1, semidreaptă spre stânga.

Exemplul 7: interval nemărginit la dreapta

Scrie ca interval mulțimea { x∈R∣x>0 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid x > 0 \,\}.

Vezi rezolvarea

Capătul 00 are semnul >>, deci este exclus. Spre dreapta numerele nu se opresc.

{ x∈R∣x>0 }=(0,∞)\{\, x \in \mathbb{R} \mid x > 0 \,\} = (0, \infty)

Aceasta este mulțimea numerelor reale strict pozitive, scrisă uneori și R+∗\mathbb{R}^*_+.

Exemplul 8: recunoaște tipul de interval

Ce tip de interval este [−3,7][-3, 7]? Dar (−3,7)(-3, 7)? Dar (−∞,7](-\infty, 7]?

Vezi rezolvarea
  • [−3,7][-3, 7]: mărginit, închis (amândouă capetele incluse).
  • (−3,7)(-3, 7): mărginit, deschis (amândouă capetele excluse).
  • (−∞,7](-\infty, 7]: nemărginit (la stânga), cu capătul 77 inclus.

Exemplul 9: apartenență cu π\pi și 2\sqrt{2}

Verifică dacă π∈(3,4)\pi \in (3, 4) și dacă 2∈[0,1]\sqrt{2} \in [0, 1].

Vezi rezolvarea

π≈3,14\pi \approx 3{,}14. Cum 3<3,14<43 < 3{,}14 < 4, avem π∈(3,4)\pi \in (3, 4).

2≈1,41\sqrt{2} \approx 1{,}41. Condiția intervalului [0,1][0, 1] este 0≤x≤10 \le x \le 1, dar 1,41>11{,}41 > 1, deci 2∉[0,1]\sqrt{2} \notin [0, 1].

π∈(3,4)2∉[0,1]\pi \in (3, 4) \qquad \sqrt{2} \notin [0, 1]

Video

Numere reale. Intervale, reprezentare

Acest videoclip este furnizat de YouTube. Pentru a-l încărca, permite conținutul extern.

Poți modifica această alegere oricând din .

Deschide pe YouTube · 38 min

Numere reale. Intervale, reprezentare

Acest videoclip este furnizat de YouTube. Pentru a-l încărca, permite conținutul extern.

Poți modifica această alegere oricând din .

Deschide pe YouTube · 38 min

Numere reale. Intervale, reprezentare

Acest videoclip este furnizat de YouTube. Pentru a-l încărca, permite conținutul extern.

Poți modifica această alegere oricând din .

Deschide pe YouTube · 26 min

Greșeli frecvente

  • Scriu x≤5x \le 5 ca (−∞,5)(-\infty, 5).

    Semnul ≤\le include capătul, deci paranteză dreaptă: (−∞,5](-\infty, 5]. (−∞,5)(-\infty, 5) ar fi x<5x < 5, fără 55.

  • Scriu [−∞,3][-\infty, 3].

    −∞-\infty nu este număr real și nu poate fi capăt inclus. Lângă infinit se pune mereu paranteză rotundă: (−∞,3](-\infty, 3].

  • Cred că (2,5)(2, 5) înseamnă doar numerele 33 și 44.

    (2,5)(2, 5) conține toate numerele reale strict între 22 și 55: și 2,52{,}5, și π\pi, și 10\sqrt{10}. Sunt infinit de multe.

  • Scriu mulțimea cu 2<x<52 < x < 5 ca [2,5][2, 5].

    Semnele << exclud capetele, deci paranteze rotunde: (2,5)(2, 5). [2,5][2, 5] ar adăuga 22 și 55 în mulțime.

  • Scriu [3,4]∈[2,5][3, 4] \in [2, 5].

    ∈\in leagă un element de o mulțime. Între două intervale se folosește ⊂\subset: [3,4]⊂[2,5][3, 4] \subset [2, 5]. ∈\in s-ar folosi pentru un număr: 3∈[2,5]3 \in [2, 5].

  • Spun că 2∈(2,5]2 \in (2, 5] pentru că 22 apare în scriere.

    Paranteza rotundă de la 22 îl exclude. 2<22 < 2 este fals, deci 2∉(2,5]2 \notin (2, 5]. Capătul 55, cu paranteză dreaptă, este inclus.

  • Citesc [a,b)[a, b) ca „de la aa la bb, cu amândouă capetele”.

    Paranteza dreaptă de la aa îl include, paranteza rotundă de la bb îl exclude. [a,b)[a, b) înseamnă a≤x<ba \le x < b.

Exerciții

Ușor

  1. Scrie ca interval mulțimea { x∈R∣1≤x≤8 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid 1 \le x \le 8 \,\}.

    Arată răspunsul

    Răspuns: [1,8][1, 8].

    Amândouă capetele au semnul ≤\le, deci sunt incluse.

  2. Ce tip de interval este (−2,6)(-2, 6)?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Mărginit, deschis (amândouă capetele excluse).

  3. Scrie sub formă de inegalitate intervalul [0,4][0, 4].

    Arată răspunsul

    Răspuns: 0≤x≤40 \le x \le 4.

  4. Este adevărat că 6∈[2,6]6 \in [2, 6]?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Da.

    Capătul 66 are paranteză dreaptă, deci este inclus: 2≤6≤62 \le 6 \le 6.

  5. Scrie ca interval mulțimea numerelor reale xx cu x≥5x \ge 5.

    Arată răspunsul

    Răspuns: [5,∞)[5, \infty).

    Capătul 55 este inclus (≥\ge); spre dreapta, paranteză rotundă la ∞\infty.

Mediu

  1. Scrie ca interval mulțimea { x∈R∣−3<x≤2 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid -3 < x \le 2 \,\} și spune ce tip este.

    Arată răspunsul

    Răspuns: (−3,2](-3, 2], interval semiînchis.

    Capătul −3-3 exclus (<<), capătul 22 inclus (≤\le).

  2. Scrie sub formă de inegalitate intervalul (−∞,−1)(-\infty, -1).

    Arată răspunsul

    Răspuns: x<−1x < -1.

    Un singur capăt real, −1-1, exclus; spre stânga nemărginit.

  3. Precizează dacă −1∈(−1,4]-1 \in (-1, 4] și dacă 4∈(−1,4]4 \in (-1, 4].

    Arată răspunsul

    Răspuns: −1∉(−1,4]-1 \notin (-1, 4]; 4∈(−1,4]4 \in (-1, 4].

    Capătul −1-1 are paranteză rotundă (exclus), capătul 44 are paranteză dreaptă (inclus).

  4. Pe o axă, un segment îngroșat merge de la −2-2 (paranteză rotundă) la 33 (paranteză dreaptă). Ce interval este reprezentat?

    Arată răspunsul

    Răspuns: (−2,3](-2, 3].

    Paranteză rotundă la −2-2 = exclus; paranteză dreaptă la 33 = inclus.

  5. Verifică dacă 5∈(2,3)\sqrt{5} \in (2, 3).

    Arată răspunsul

    Răspuns: Da.

    5≈2,24\sqrt{5} \approx 2{,}24, iar 2<2,24<32 < 2{,}24 < 3.

Provocare

  1. Scrie ca interval mulțimea numerelor reale care sunt în același timp mai mari sau egale cu −1-1 și strict mai mici decât 9\sqrt{9}.

    Arată răspunsul

    Răspuns: [−1,3)[-1, 3).

    9=3\sqrt{9} = 3. Condiția este −1≤x<3-1 \le x < 3.

  2. Un elev scrie mulțimea { x∈R∣x≤4 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid x \le 4 \,\} ca [−∞,4][-\infty, 4]. Ce este greșit și cum se scrie corect?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Greșit: −∞-\infty nu poate avea paranteză dreaptă. Corect: (−∞,4](-\infty, 4].

    −∞-\infty nu este număr real, deci nu este capăt inclus; lângă el se pune mereu paranteză rotundă.

  3. Câte numere întregi sunt în intervalul (−2,3](-2, 3]? Dar câte numere reale?

    Arată răspunsul

    Răspuns: 55 numere întregi (−1,0,1,2,3-1, 0, 1, 2, 3); numere reale, infinit de multe.

    Capătul −2-2 este exclus, deci −2-2 nu se numără; capătul 33 este inclus. Un interval conține infinit de multe numere reale.

Mini-test

Rezolvă pe caiet, apoi vezi răspunsul. Nu se salvează niciun punctaj.

  1. 1. Mulțimea { x∈R∣2≤x<7 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid 2 \le x < 7 \,\} se scrie ca interval:

    1. (2,7](2, 7]
    2. [2,7)[2, 7)
    3. [2,7][2, 7]
    4. (2,7)(2, 7)
    Arată răspunsul

    Răspuns: [2,7)[2, 7)

    Capătul 22 inclus (≤\le) dă paranteză dreaptă; capătul 77 exclus (<<) dă paranteză rotundă.

  2. 2. Care scriere este corectă pentru mulțimea numerelor reale xx cu x≤3x \le 3?

    1. [−∞,3][-\infty, 3]
    2. (−∞,3)(-\infty, 3)
    3. [3,∞)[3, \infty)
    4. (−∞,3](-\infty, 3]
    Arată răspunsul

    Răspuns: (−∞,3](-\infty, 3]

    Lângă −∞-\infty mereu paranteză rotundă; capătul 33 inclus dă paranteză dreaptă.

  3. 3. Ce afirmație este adevărată?

    1. 5∈(2,5)5 \in (2, 5)
    2. 2∈(2,5)2 \in (2, 5)
    3. 5∉(2,5)5 \notin (2, 5)
    4. (2,5)(2, 5) are exact două elemente
    Arată răspunsul

    Răspuns: 5∉(2,5)5 \notin (2, 5)

    Capătul 55 are paranteză rotundă, deci este exclus. Intervalul (2,5)(2, 5) are infinit de multe elemente.

  4. 4. Intervalul [−1,∞)[-1, \infty) conține:

    1. toate numerele reale mai mari sau egale cu −1-1
    2. toate numerele reale mai mici decât −1-1
    3. doar numerele întregi de la −1-1 în sus
    4. numerele de la −1-1 la infinit, fără −1-1
    Arată răspunsul

    Răspuns: toate numerele reale mai mari sau egale cu −1-1

    Paranteza dreaptă include −1-1; spre dreapta intervalul este nemărginit. x≥−1x \ge -1.

  5. 5. Scrie sub formă de inegalitate intervalul (−2,5](-2, 5].

    Arată răspunsul

    Răspuns: −2<x≤5-2 < x \le 5.

    Paranteză rotundă la −2-2 dă <<; paranteză dreaptă la 55 dă ≤\le.

  6. 6. Pe axă, o semidreaptă îngroșată pornește de la 44 cu paranteză rotundă și merge spre dreapta. Ce interval este?

    Arată răspunsul

    Răspuns: (4,∞)(4, \infty).

    Paranteză rotundă la 44 = capăt exclus; spre dreapta nemărginit.

  7. 7. Este adevărat că 20∈(4,5)\sqrt{20} \in (4, 5)? De ce?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Da, pentru că 16<20<2516 < 20 < 25, deci 4<20<54 < \sqrt{20} < 5.

    Un interval de numere reale conține și numere iraționale, nu doar întregi.

Întrebări frecvente

Ce este un interval de numere reale?

Este mulțimea tuturor numerelor reale cuprinse între două capete, sau a celor aflate de o singură parte a unui capăt. Pe axă, un interval este o bucată neîntreruptă, fără goluri. De exemplu [2,5][2, 5] este mulțimea numerelor reale xx cu 2≤x≤52 \le x \le 5.

Care este diferența dintre interval deschis și interval închis?

Într-un interval închis [a,b][a, b] amândouă capetele fac parte din mulțime. Într-un interval deschis (a,b)(a, b) niciun capăt nu face parte din ea; numerele se apropie oricât de mult de aa și de bb, dar nu îi ating. Pe axă, capătul se desenează cu paranteza lui: dreaptă pentru inclus, rotundă pentru exclus.

Ce înseamnă [a,b)[a, b)?

Înseamnă mulțimea numerelor reale xx cu a≤x<ba \le x < b. Capătul aa este inclus, pentru că are paranteză dreaptă; capătul bb este exclus, pentru că are paranteză rotundă. Este un interval semiînchis.

De ce infinitul nu se scrie cu paranteză pătrată?

Pentru că ∞\infty și −∞-\infty nu sunt numere reale. Ele arată doar că mulțimea nu se oprește într-o parte. Un capăt care nu există nu poate fi inclus, așa că lângă infinit se pune mereu paranteză rotundă: (−∞,3](-\infty, 3], niciodată [−∞,3][-\infty, 3].

Cum transform o inegalitate într-un interval?

Te uiți la fiecare capăt. Semnul ≤\le sau ≥\ge înseamnă capăt inclus, deci paranteză dreaptă. Semnul << sau >> înseamnă capăt exclus, deci paranteză rotundă. Dacă numerele merg la nesfârșit într-o parte, pui −∞-\infty sau ∞\infty cu paranteză rotundă. De exemplu −1≤x<4-1 \le x < 4 devine [−1,4)[-1, 4).

Un interval conține doar numere întregi?

Nu. Un interval de numere reale conține toate numerele reale dintre capete: întregi, fracții, zecimale și numere iraționale ca π\pi sau 2\sqrt{2}. (2,5)(2, 5) nu are „două elemente”, ci infinit de multe.

Resurse utile

Ai terminat lecția

Mulțimi definite printr-o proprietate. Intervale de numere reale

Ai parcurs această lecție. Poți continua folosind navigarea de mai jos.