Probleme rezolvate

Probleme de matematică rezolvate

Exemple rezolvate pas cu pas, organizate după clasă și capitol. Citește enunțul, încearcă să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea.

1415 probleme · pagina 1 din 71

  1. Exemplul 1: scrie în cifre

    Scrie cu cifre „trei sute douăzeci de mii patruzeci și cinci”.

    Arată rezolvarea
    1. „Trei sute douăzeci de mii” dă 320 la clasa miilor.
    2. „Patruzeci și cinci” nu are sute, deci scriem 045.
    3. Le punem cap la cap: 320 045.

    Răspuns: 320 045. Fără zeroul de la sute ai scrie greșit 32 045.

    Vezi lecția
  2. Exemplul 2: ce valoare are o cifră

    Ce valoare are cifra 6 în numărul 7 604 000?

    Arată rezolvarea

    Despărțim în clase: 7 | 604 | 000. Cifra 6 stă la sutele de mii.

    valoarea cifrei 6=6⋅100 000=600 000\begin{aligned}\text{valoarea cifrei } 6 &= 6 \cdot 100\,000 \\ &= 600\,000\end{aligned}
    Vezi lecția
  3. Exemplul 3: citește numărul

    Citește numărul 60 002 018.

    Arată rezolvarea
    1. Despart în clase de la dreapta: 60 | 002 | 018.
    2. 60 înseamnă „șaizeci de milioane”.
    3. 002 înseamnă „două mii”.
    4. 018 înseamnă „optsprezece”.

    Se citește „șaizeci de milioane două mii optsprezece”.

    Vezi lecția
  4. Exemplul 4: compară și ordonează

    Compară 4 019 și 4 190. Apoi ordonează crescător numerele 512, 98, 5 120, 521.

    Arată rezolvarea

    Amândouă au patru cifre. Mia e 4 la fel, dar sutele sunt 0 și 1. Cum 0<10 < 1, iese 4 019<4 1904\,019 < 4\,190.

    La ordonare: 98 are 2 cifre, 512 și 521 au 3, iar 5 120 are 4. Între 512 și 521 decid zecile: 512<521512 < 521.

    98<512<521<5 12098 < 512 < 521 < 5\,120
    Vezi lecția
  5. Exemplul 5: pe axa numerelor

    Pe o axă cu originea în O și unitatea de 1 cm sunt marcate punctele A(3), M(7) și B(9). Unde e punctul M față de origine? Ce distanță e între punctele A și B?

    Arată rezolvarea

    Punctul M(7) e la 7 unități în dreapta originii, adică la 7 cm de O.

    AAMMBB001122334455667788991010
    Unitatea de pe axă este 1 cm.

    Distanța dintre A(3) și B(9) este 9−3=69 - 3 = 6 unități, adică 6 cm.

    Vezi lecția
  6. Exemplul 6: rotunjire și estimare

    Rotunjește 46 831 la sute și la mii. Apoi estimează 46 831 + 21 190.

    Arată rezolvarea
    • La sute: cifra de după e 3, sub 5, deci prin lipsă: 46 800.
    • La mii: cifra de după e 8, deci prin adaos: 47 000.

    Estimare: 47 000+21 000=68 00047\,000 + 21\,000 = 68\,000. Exact iese 68 02168\,021, aproape de estimare, deci calculul e bun.

    Vezi lecția
  7. Clasa a V-a

    Numere naturaleAdunarea și scăderea numerelor naturale

    Exemplul 1: adunare cu trecere peste ordin

    Calculează 356+218356 + 218.

    Arată rezolvarea
    356+218356 + 218Unități: 6+8=146 + 8 = 14, scrii 4, ții 1.
    =574= 574Zeci: 5+1+1=75 + 1 + 1 = 7. Sute: 3+2=53 + 2 = 5.
    Vezi lecția
  8. Clasa a V-a

    Numere naturaleAdunarea și scăderea numerelor naturale

    Exemplul 2: grupare convenabilă

    Calculează 48+76+52+2448 + 76 + 52 + 24.

    Arată rezolvarea
    48+76+52+2448 + 76 + 52 + 2448+52=10048 + 52 = 100 și 76+24=10076 + 24 = 100.
    =(48+52)+(76+24)= (48 + 52) + (76 + 24)
    =100+100= 100 + 100
    =200= 200

    Fără grupare ajungeai la același rezultat, dar cu mai multe treceri peste ordin.

    Vezi lecția
  9. Clasa a V-a

    Numere naturaleAdunarea și scăderea numerelor naturale

    Exemplul 3: scădere cu împrumut

    Calculează 600−247600 - 247.

    Arată rezolvarea
    600−247600 - 247Unități: 0−70 - 7 nu se poate. Împrumut lanț: 6 sute, 0 zeci, 0 unități.
    =353= 35310−7=310 - 7 = 3; zeci: 9−4=59 - 4 = 5; sute: 5−2=35 - 2 = 3.

    Probă: 353+247=600353 + 247 = 600.

    Vezi lecția
  10. Clasa a V-a

    Numere naturaleAdunarea și scăderea numerelor naturale

    Exemplul 4: află termenul necunoscut

    Află xx din x+234=500x + 234 = 500 și din 620−x=145620 - x = 145.

    Arată rezolvarea
    x+234=500x + 234 = 500xx este termen: x=suma˘−termen cunoscutx = \text{sumă} - \text{termen cunoscut}.
    x=500−234=266x = 500 - 234 = 266
    620−x=145620 - x = 145xx este scăzător: x=desca˘zut−diferența˘x = \text{descăzut} - \text{diferență}.
    x=620−145=475x = 620 - 145 = 475
    Vezi lecția
  11. Clasa a V-a

    Numere naturaleAdunarea și scăderea numerelor naturale

    Exemplul 5: scoaterea parantezei

    Calculează 1 000−(350+275)1\,000 - (350 + 275) și 480−(200−60)480 - (200 - 60).

    Arată rezolvarea
    1 000−(350+275)1\,000 - (350 + 275)Minus în față: scot paranteza cu minus la ambii termeni.
    =1 000−350−275= 1\,000 - 350 - 275
    =650−275= 650 - 275
    =375= 375
    480−(200−60)480 - (200 - 60)Minusul schimbă semnul lui 60 în plus.
    =480−200+60= 480 - 200 + 60
    =280+60= 280 + 60
    =340= 340
    Vezi lecția
  12. Clasa a V-a

    Numere naturaleAdunarea și scăderea numerelor naturale

    Exemplul 6: verificare prin estimare

    Un elev a calculat 6 128−2 970=3 1586\,128 - 2\,970 = 3\,158. Verifică prin estimare.

    Arată rezolvarea
    6 128−2 9706\,128 - 2\,970Rotunjesc la sute: 6 100−3 0006\,100 - 3\,000.
    estimare: 6 100−3 000=3 100\text{estimare: } 6\,100 - 3\,000 = 3\,100
    3 158≈3 1003\,158 \approx 3\,100Rezultatul pare corect.

    Probă exactă: 3 158+2 970=6 1283\,158 + 2\,970 = 6\,128.

    Vezi lecția
  13. Clasa a V-a

    Numere naturaleAdunarea și scăderea numerelor naturale

    Exemplul 7: suma numerelor consecutive

    Calculează 1+2+3+⋯+501 + 2 + 3 + \dots + 50.

    Arată rezolvarea
    1+2+3+⋯+501 + 2 + 3 + \dots + 50Perechi cu suma 51: (1+50)(1 + 50), (2+49)…(2 + 49) \dots Sunt 25 de perechi.
    =51⋅25= 51 \cdot 25
    =1 275= 1\,275

    Cu formula: 50⋅51:2=1 27550 \cdot 51 : 2 = 1\,275.

    Vezi lecția
  14. Exemplul 1: înmulțire cu trecere peste ordin

    Calculează 234⋅3234 \cdot 3.

    Arată rezolvarea
    234⋅3234 \cdot 3Unități: 4⋅3=124 \cdot 3 = 12, scrii 2, ții 1.
    =702= 702Zeci: 3⋅3+1=103 \cdot 3 + 1 = 10, scrii 0, ții 1. Sute: 2⋅3+1=72 \cdot 3 + 1 = 7.
    Vezi lecția
  15. Exemplul 2: factori cu zerouri la coadă

    Calculează 25⋅4025 \cdot 40.

    Arată rezolvarea
    25⋅4025 \cdot 40Las deoparte zeroul de la 40.
    =25⋅4⋅10= 25 \cdot 4 \cdot 10
    =100⋅10= 100 \cdot 10
    =1 000= 1\,000
    Vezi lecția
  16. Exemplul 3: grupare convenabilă

    Calculează 2⋅39⋅52 \cdot 39 \cdot 5.

    Arată rezolvarea
    2⋅39⋅52 \cdot 39 \cdot 52⋅5=102 \cdot 5 = 10, mai ușor de înmulțit.
    =(2⋅5)⋅39= (2 \cdot 5) \cdot 39
    =10⋅39= 10 \cdot 39
    =390= 390
    Vezi lecția
  17. Exemplul 4: distributivitate pentru calcul mintal

    Calculează 8⋅1048 \cdot 104.

    Arată rezolvarea
    8⋅1048 \cdot 104104=100+4104 = 100 + 4.
    =8⋅100+8⋅4= 8 \cdot 100 + 8 \cdot 4
    =800+32= 800 + 32
    =832= 832
    Vezi lecția
  18. Exemplul 5: scoaterea factorului comun

    Calculează 37⋅46+37⋅5437 \cdot 46 + 37 \cdot 54.

    Arată rezolvarea
    37⋅46+37⋅5437 \cdot 46 + 37 \cdot 54Factor comun: 37. În paranteză rămâne 46+5446 + 54.
    =37⋅(46+54)= 37 \cdot (46 + 54)
    =37⋅100= 37 \cdot 100
    =3 700= 3\,700
    Vezi lecția
  19. Exemplul 6: factor comun cu scădere

    Calculează 62⋅89−62⋅7962 \cdot 89 - 62 \cdot 79.

    Arată rezolvarea
    62⋅89−62⋅7962 \cdot 89 - 62 \cdot 79Factor comun: 62.
    =62⋅(89−79)= 62 \cdot (89 - 79)
    =62⋅10= 62 \cdot 10
    =620= 620
    Vezi lecția
  20. Exemplul 7: verificare prin estimare

    Un elev a calculat 288⋅51=14 688288 \cdot 51 = 14\,688. Verifică prin estimare.

    Arată rezolvarea
    288⋅51288 \cdot 51Rotunjesc: 300⋅50300 \cdot 50.
    estimare: 300⋅50=15 000\text{estimare: } 300 \cdot 50 = 15\,000
    14 688≈15 00014\,688 \approx 15\,000Rezultatul pare corect.
    Vezi lecția