Probleme rezolvate

Probleme de matematică rezolvate

Exemple rezolvate pas cu pas, organizate după clasă și capitol. Citește enunțul, încearcă să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea.

1415 probleme · pagina 53 din 71

  1. Exemplul 8: metoda umbrei, aflarea unei înălțimi

    Cu datele figurii de la „Metoda umbrei” (AB=2AB=2 m, AC=3AC=3 m, DF=7,5DF=7{,}5 m), calculează înălțimea copacului DEDE.

    Arată rezolvarea
    k=DFAC=7,53=2,5k = \dfrac{DF}{AC} = \dfrac{7{,}5}{3} = 2{,}5
    DE=k⋅AB=2,5⋅2=5 mDE = k \cdot AB = 2{,}5 \cdot 2 = 5 \text{ m}
    Vezi lecția
  2. Exemplul 9: trapez, aflarea unei baze

    Într-un trapez ABCDABCD cu AB∥DCAB \parallel DC, diagonalele se taie în OO. Se știe AB=10AB = 10 cm și OCOA=25\dfrac{OC}{OA} = \dfrac{2}{5}. Calculează DCDC.

    Arată rezolvarea

    △AOB∼△COD\triangle AOB \sim \triangle COD, cu raportul OCOA=ODOB=DCAB=25\dfrac{OC}{OA} = \dfrac{OD}{OB} = \dfrac{DC}{AB} = \dfrac{2}{5} (aceeași proporție ca pentru orice pereche de laturi corespunzătoare).

    DC=25⋅AB=25⋅10=4 cmDC = \dfrac{2}{5} \cdot AB = \dfrac{2}{5} \cdot 10 = 4 \text{ cm}
    Vezi lecția
  3. Exemplul 10: aplicație practică, costul vopsirii

    Două panouri triunghiulare asemenea au raportul laturilor k=3k=3. Vopsirea panoului mic costă 4040 lei (proporțional cu suprafața). Calculează costul vopsirii panoului mare.

    Arată rezolvarea

    Costul vopsirii este proporțional cu suprafața (aria), nu cu laturile.

    cost mare=k2⋅cost mic=9⋅40=360 lei\text{cost mare} = k^2 \cdot \text{cost mic} = 9 \cdot 40 = 360 \text{ lei}
    Vezi lecția
  4. Exemplul 11: greșeală corectată, kk în loc de k2k^2

    Un elev scrie: „△ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF cu k=5k=5 și Aria(△ABC)=8\text{Aria}(\triangle ABC)=8 cm², deci Aria(△DEF)=5⋅8=40\text{Aria}(\triangle DEF) = 5 \cdot 8 = 40 cm²”. Este corect?

    Arată rezolvarea

    Nu. Elevul a folosit kk în loc de k2k^2 pentru arie. Calculul corect:

    Aria(△DEF)=k2⋅Aria(△ABC)\text{Aria}(\triangle DEF) = k^2 \cdot \text{Aria}(\triangle ABC)
    Aria(△DEF)=25⋅8=200 cm2\text{Aria}(\triangle DEF) = 25 \cdot 8 = 200 \text{ cm}^2
    Vezi lecția
  5. Exemplul 12: greșeală corectată, radicalul aplicat greșit

    Un elev scrie: „raportul ariilor este 99, deci raportul laturilor este tot 99”. Este corect?

    Arată rezolvarea

    Nu. Raportul ariilor este k2k^2, nu kk. Din k2=9k^2=9 rezultă k=9=3k=\sqrt{9}=3, nu 99.

    k=9=3k = \sqrt{9} = 3
    Vezi lecția
  6. Exemplul 13: algebră, raportul ariilor cu necunoscută

    Două triunghiuri asemenea au raportul de asemănare k=x+1k = x+1 și raportul ariilor 3636. Calculează xx (pozitiv).

    Arată rezolvarea
    (x+1)2=36(x+1)^2 = 36
    x+1=6 (alegem soluția pozitiva˘)x+1 = 6 \ \text{(alegem soluția pozitivă)}
    x=5x = 5
    Vezi lecția
  7. Clasa a VII-a

    Relații metrice în triunghiul dreptunghicProiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

    Exemplul 1: identificarea proiecțiilor

    Cu datele figurii standard (△ABC\triangle ABC dreptunghic în AA, AHAH înălțime, H∈BCH \in BC), scrie care este proiecția catetei ACAC pe ipotenuza BCBC și care este proiecția catetei ABAB.

    Arată rezolvarea

    Proiecția catetei ACAC pe BCBC este segmentul HCHC (alăturat lui CC).

    Proiecția catetei ABAB pe BCBC este segmentul BHBH (alăturat lui BB).

    Vezi lecția
  8. Clasa a VII-a

    Relații metrice în triunghiul dreptunghicProiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

    Exemplul 2: teorema înălțimii, aflarea lui AHAH

    În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90°\angle A = 90°), înălțimea AHAH pe ipotenuză determină BH=9BH = 9 cm și HC=16HC = 16 cm. Calculează AHAH.

    Arată rezolvarea
    AH2=BH⋅HC=9⋅16=144AH^2 = BH \cdot HC = 9 \cdot 16 = 144
    AH=144=12 cmAH = \sqrt{144} = 12 \text{ cm}
    Vezi lecția
  9. Clasa a VII-a

    Relații metrice în triunghiul dreptunghicProiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

    Exemplul 3: teorema catetei, aflarea lui ABAB

    Cu aceleași date (BC=25BC = 25 cm, BH=9BH = 9 cm), calculează cateta ABAB.

    Arată rezolvarea
    AB2=BC⋅BH=25⋅9=225AB^2 = BC \cdot BH = 25 \cdot 9 = 225
    AB=225=15 cmAB = \sqrt{225} = 15 \text{ cm}
    Vezi lecția
  10. Clasa a VII-a

    Relații metrice în triunghiul dreptunghicProiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

    Exemplul 4: teorema catetei, aflarea lui ACAC

    Cu BC=25BC = 25 cm, HC=16HC = 16 cm, calculează cateta ACAC.

    Arată rezolvarea
    AC2=BC⋅HC=25⋅16=400AC^2 = BC \cdot HC = 25 \cdot 16 = 400
    AC=400=20 cmAC = \sqrt{400} = 20 \text{ cm}
    Vezi lecția
  11. Clasa a VII-a

    Relații metrice în triunghiul dreptunghicProiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

    Exemplul 5: pornind de la catete, aflarea proiecției (numere zecimale exacte)

    Triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90°\angle A = 90°) are AB=6AB = 6 cm, BC=10BC = 10 cm. Calculează proiecția BHBH a catetei ABAB pe ipotenuză, apoi HCHC.

    Arată rezolvarea

    Din teorema catetei, AB2=BC⋅BHAB^2 = BC \cdot BH, deci BH=AB2BCBH = \dfrac{AB^2}{BC}.

    BH=6210=3610=3,6 cmBH = \dfrac{6^2}{10} = \dfrac{36}{10} = 3{,}6 \text{ cm}
    HC=BC−BH=10−3,6=6,4 cmHC = BC - BH = 10 - 3{,}6 = 6{,}4 \text{ cm}
    Vezi lecția
  12. Clasa a VII-a

    Relații metrice în triunghiul dreptunghicProiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

    Exemplul 6: continuare, aflarea înălțimii

    Cu datele exemplului 5 (BH=3,6BH = 3{,}6 cm, HC=6,4HC = 6{,}4 cm), calculează înălțimea AHAH.

    Arată rezolvarea
    AH2=BH⋅HC=3,6⋅6,4=23,04AH^2 = BH \cdot HC = 3{,}6 \cdot 6{,}4 = 23{,}04
    AH=23,04=4,8 cmAH = \sqrt{23{,}04} = 4{,}8 \text{ cm}

    Verificare rapidă: 4,82=23,044{,}8^2 = 23{,}04. Corect.

    Vezi lecția
  13. Clasa a VII-a

    Relații metrice în triunghiul dreptunghicProiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

    Exemplul 7: teorema înălțimii cu necunoscută algebrică

    În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90°\angle A = 90°), proiecțiile catetelor pe ipotenuză sunt BH=xBH = x și HC=2xHC = 2x, iar înălțimea este AH=6AH = 6 cm. Calculează xx.

    Arată rezolvarea
    AH2=BH⋅HCAH^2 = BH \cdot HC
    36=x⋅2x36 = x \cdot 2x
    36=2x236 = 2x^2
    x2=18x^2 = 18
    x=18=32 cmx = \sqrt{18} = 3\sqrt{2} \text{ cm}

    xx este o lungime, deci reținem doar soluția pozitivă x=32x = 3\sqrt{2} cm (radical, pentru că 1818 nu este pătrat perfect).

    Vezi lecția
  14. Clasa a VII-a

    Relații metrice în triunghiul dreptunghicProiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

    Exemplul 8: raportul proiecțiilor

    Arată, folosind teorema catetei, că BHHC=AB2AC2\dfrac{BH}{HC} = \dfrac{AB^2}{AC^2}, apoi verifică cu datele figurii standard (AB=15AB=15, AC=20AC=20, BH=9BH=9, HC=16HC=16).

    Arată rezolvarea

    Din teorema catetei, BH=AB2BCBH = \dfrac{AB^2}{BC} și HC=AC2BCHC = \dfrac{AC^2}{BC}, deci BHHC=AB2/BCAC2/BC=AB2AC2\dfrac{BH}{HC} = \dfrac{AB^2/BC}{AC^2/BC} = \dfrac{AB^2}{AC^2}.

    AB2AC2=225400=916=BHHC\dfrac{AB^2}{AC^2} = \dfrac{225}{400} = \dfrac{9}{16} = \dfrac{BH}{HC}

    Confirmat: catetele mai mici au proiecții mai mici, în același raport (la pătrat).

    Vezi lecția
  15. Clasa a VII-a

    Relații metrice în triunghiul dreptunghicProiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

    Exemplul 9: proiecția greșită (eroare de asociere)

    Un elev scrie, pentru figura standard (AB=15AB=15, AC=20AC=20, BC=25BC=25, BH=9BH=9, HC=16HC=16), relația AB2=BC⋅HCAB^2 = BC \cdot HC. Arată de ce este greșit și scrie relația corectă.

    Arată rezolvarea

    Cu formula greșită: BC⋅HC=25⋅16=400≠225=AB2BC \cdot HC = 25 \cdot 16 = 400 \neq 225 = AB^2. Nu se verifică.

    Eroarea: elevul a folosit proiecția catetei ACAC (HCHC) în locul proiecției catetei ABAB (BHBH). Relația corectă este AB2=BC⋅BH=25⋅9=225AB^2 = BC \cdot BH = 25 \cdot 9 = 225.

    Regula sigură: cateta și proiecția ei sunt ÎNTOTDEAUNA „lângă” același vârf (BB cu BB, CC cu CC).

    Vezi lecția
  16. Clasa a VII-a

    Relații metrice în triunghiul dreptunghicProiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

    Exemplul 10: aflarea ipotenuzei din catetă și proiecție

    Într-un triunghi dreptunghic (∢A=90°\angle A = 90°), AC=12AC = 12 cm și proiecția ei pe ipotenuză este HC=9HC = 9 cm. Calculează BCBC.

    Arată rezolvarea

    Din teorema catetei, AC2=BC⋅HCAC^2 = BC \cdot HC, deci BC=AC2HCBC = \dfrac{AC^2}{HC}.

    BC=1229=1449=16 cmBC = \dfrac{12^2}{9} = \dfrac{144}{9} = 16 \text{ cm}
    Vezi lecția
  17. Clasa a VII-a

    Relații metrice în triunghiul dreptunghicProiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

    Exemplul 11: problemă combinată (catetă + înălțime)

    În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90°\angle A = 90°), BC=20BC = 20 cm și AB=8AB = 8 cm. Calculează BHBH, HCHC și AHAH.

    Arată rezolvarea
    BH=AB2BC=6420=3,2 cmBH = \dfrac{AB^2}{BC} = \dfrac{64}{20} = 3{,}2 \text{ cm}
    HC=BC−BH=20−3,2=16,8 cmHC = BC - BH = 20 - 3{,}2 = 16{,}8 \text{ cm}
    AH=BH⋅HC=3,2⋅16,8AH = \sqrt{BH \cdot HC} = \sqrt{3{,}2 \cdot 16{,}8}
    AH=53,76AH = \sqrt{53{,}76}
    AH=8215=1,621≈7,33 cmAH = \dfrac{8\sqrt{21}}{5} = 1{,}6\sqrt{21} \approx 7{,}33 \text{ cm}

    Aici AHAH nu iese un număr „rotund”: rămâne sub formă de radical, AH=1,621AH = 1{,}6\sqrt{21} cm (aproximativ 7,337{,}33 cm). Nu toate problemele au rezultate exacte simple; e important să aplici corect formula, nu să „ghicești” un rezultat frumos.

    Vezi lecția
  18. Clasa a VII-a

    Relații metrice în triunghiul dreptunghicProiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

    Exemplul 12: context practic, înălțimea unui panou

    Un panou are forma unui triunghi dreptunghic ABCABC, cu unghiul drept în AA, și stă cu ipotenuza BCBC pe sol. Perpendiculara AHAH din vârful AA pe sol împarte ipotenuza în BH=4BH = 4 m și HC=9HC = 9 m. La ce înălțime față de sol se află vârful AA?

    Arată rezolvarea

    Înălțimea vârfului față de sol este chiar înălțimea AHAH dusă din unghiul drept pe ipotenuză.

    AH2=BH⋅HC=4⋅9=36AH^2 = BH \cdot HC = 4 \cdot 9 = 36
    AH=36=6 mAH = \sqrt{36} = 6 \text{ m}
    Vezi lecția
  19. Clasa a VII-a

    Relații metrice în triunghiul dreptunghicProiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

    Exemplul 13: verificare completă a unei configurații date

    Se dă triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90°\angle A = 90°) cu AB=6AB=6, AC=8AC=8, BC=10BC=10, BH=3,6BH=3{,}6, HC=6,4HC=6{,}4, AH=4,8AH=4{,}8 (toate în cm). Verifică cele trei relații metrice (teorema catetei de două ori, teorema înălțimii).

    Arată rezolvarea
    AB2=36,BC⋅BH=10⋅3,6=36✓AB^2 = 36, \quad BC \cdot BH = 10 \cdot 3{,}6 = 36 \quad\checkmark
    AC2=64,BC⋅HC=10⋅6,4=64✓AC^2 = 64, \quad BC \cdot HC = 10 \cdot 6{,}4 = 64 \quad\checkmark
    AH2=23,04,BH⋅HC=3,6⋅6,4=23,04✓AH^2 = 23{,}04, \quad BH \cdot HC = 3{,}6 \cdot 6{,}4 = 23{,}04 \quad\checkmark

    Toate trei relațiile se verifică: configurația este corectă.

    Vezi lecția
  20. Clasa a VII-a

    Relații metrice în triunghiul dreptunghicTeorema lui Pitagora și reciproca ei

    Exemplul 1: recapitulare – deducerea formulei

    Scrie, pe scurt, cum se obține AB2+AC2=BC2AB^2+AC^2=BC^2 din teorema catetei.

    Arată rezolvarea

    Se adună AB2=BC⋅BHAB^2=BC\cdot BH cu AC2=BC⋅HCAC^2=BC\cdot HC, se scoate BCBC factor comun și se folosește BH+HC=BCBH+HC=BC: AB2+AC2=BC(BH+HC)=BC⋅BC=BC2AB^2+AC^2=BC(BH+HC)=BC\cdot BC=BC^2.

    Vezi lecția