Lecția 1 din 2 · Relații metrice în triunghiul dreptunghic

Proiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

Într-un triunghi dreptunghic, înălțimea dusă din unghiul drept pe ipotenuză „taie” triunghiul mare în două triunghiuri mai mici, asemenea cu el și între ele. Din această asemănare rezultă două relații foarte utile: teorema înălțimii și teorema catetei, care leagă înălțimea și catetele de proiecțiile lor pe ipotenuză.

~ 28 min de citit

Ce vei învăța

  • Determin proiecția ortogonală a unui punct sau a unui segment pe o dreaptă.
  • Aplic teorema înălțimii într-un triunghi dreptunghic.
  • Aplic teorema catetei, asociind corect fiecare catetă cu proiecția ei.
  • Explic, pe scurt, de ce funcționează aceste relații (legătura cu asemănarea triunghiurilor).

Recomandat înainte: Triunghiuri asemenea. Criterii de asemănare. Teorema fundamentală a asemănării

Ideea de bază

Proiecția ortogonală a unui punct PP pe o dreaptă dd este piciorul perpendicularei duse din PP pe dd. Proiecția unui segment pe o dreaptă este segmentul format de proiecțiile capetelor sale.

În triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu înălțimea AHAH pe ipotenuza BCBC: teorema înălțimii spune AH2=BH⋅HCAH^2 = BH \cdot HC, iar teorema catetei spune AB2=BC⋅BHAB^2 = BC \cdot BH și AC2=BC⋅HCAC^2 = BC \cdot HC, unde BHBH și HCHC sunt proiecțiile catetelor ABAB, respectiv ACAC, pe ipotenuză.

Proiecția ortogonală a unui punct și a unui segment

Proiecția ortogonală

Proiecția ortogonală a unui punct PP pe o dreaptă dd este piciorul perpendicularei duse din PP pe dd, adică punctul P′P' de pe dd pentru care PP′⊥dPP' \perp d. Proiecția ortogonală a unui segment [PQ][PQ] pe dd este segmentul [P′Q′][P'Q'], unde P′P' și Q′Q' sunt proiecțiile lui PP, respectiv QQ, pe dd.

Dacă un punct este deja pe dreapta dd, proiecția lui pe dd este el însuși (perpendiculara „din el pe dd” are lungime 00). Acest fapt simplu este cheia figurii de mai jos.

ABAB
ACAC
BHBH
HCHC
AHAH
AA
BB
CC
HH
AB=15AB=15, AC=20AC=20, BC=BH+HC=9+16=25BC=BH+HC=9+16=25 cm, AH=12AH=12 cm. Proiecția catetei ABAB pe ipotenuză este BHBH (alăturată lui BB); proiecția catetei ACAC pe ipotenuză este HCHC (alăturată lui CC). Verificare: AB2=225=25⋅9=BC⋅BHAB^2=225=25\cdot9=BC\cdot BH; AC2=400=25⋅16=BC⋅HCAC^2=400=25\cdot16=BC\cdot HC; AH2=144=9⋅16=BH⋅HCAH^2=144=9\cdot16=BH\cdot HC.

În triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu înălțimea AHAH pe ipotenuza BCBC: BB și CC sunt deja pe dreapta BCBC, deci proiecția lor pe BCBC este ele însele. Proiecția lui AA pe BCBC este chiar HH (piciorul înălțimii, prin definiție perpendiculară pe BCBC).

Proiecțiile catetelor pe ipotenuză

Proiecția catetei ABAB pe ipotenuza BCBC este segmentul BHBH (de la proiecția lui BB, adică BB, la proiecția lui AA, adică HH). Proiecția catetei ACAC pe ipotenuza BCBC este segmentul HCHC (de la proiecția lui HH la proiecția lui CC, adică CC).

Nu inversa proiecțiile

Proiecția lui ABAB este BHBH (segmentul ALĂTURAT lui BB), nu HCHC. Proiecția lui ACAC este HCHC (segmentul ALĂTURAT lui CC), nu BHBH. Literele se corespund: catetă „lângă” BB → proiecție lângă BB.

Teorema înălțimii

Teorema înălțimii

Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălțimii duse din vârful unghiului drept pe ipotenuză este medie geometrică (proporțională) între lungimile proiecțiilor catetelor pe ipotenuză.

AH2=BH⋅HCAH^2 = BH \cdot HC

Cu datele figurii de mai sus: BH=9BH=9, HC=16HC=16, deci AH2=9⋅16=144AH^2 = 9 \cdot 16 = 144, adică AH=144=12AH = \sqrt{144} = 12 cm – exact valoarea din figură.

Teorema catetei

Teorema catetei

Într-un triunghi dreptunghic, lungimea unei catete este medie geometrică (proporțională) între lungimea ipotenuzei și lungimea proiecției acelei catete pe ipotenuză.

AB2=BC⋅BHAB^2 = BC \cdot BH
AC2=BC⋅HCAC^2 = BC \cdot HC

Cu datele figurii: AB2=25⋅9=225AB^2 = 25 \cdot 9 = 225, deci AB=15AB = 15 cm; AC2=25⋅16=400AC^2 = 25 \cdot 16 = 400, deci AC=20AC = 20 cm – exact valorile din figură.

Cele două relații ale teoremei catetei, fără a le confunda
CatetăProiecția ei pe ipotenuzăRelație
ABAB (lângă BB)BHBH (lângă BB)AB2=BC⋅BHAB^2 = BC \cdot BH
ACAC (lângă CC)HCHC (lângă CC)AC2=BC⋅HCAC^2 = BC \cdot HC

De ce funcționează: legătura cu asemănarea

Aceste relații nu sunt întâmplătoare: înălțimea AHAH împarte triunghiul ABCABC în două triunghiuri, ABHABH și ACHACH, fiecare asemenea cu triunghiul mare ABCABC și, prin urmare, asemenea și între ele.

În triunghiurile ABCABC și HBAHBA: unghiul din BB este comun, iar ∢BAC≡∢BHA\angle BAC \equiv \angle BHA (amândouă de 90°90°). Cu criteriul Unghi – Unghi (UU, din lecția despre asemănare), △ABC∼△HBA\triangle ABC \sim \triangle HBA, de unde ABHB=BCBA\dfrac{AB}{HB} = \dfrac{BC}{BA}, adică AB2=BC⋅BHAB^2 = BC \cdot BH – exact teorema catetei pentru ABAB. Analog, din △ABC∼△HAC\triangle ABC \sim \triangle HAC rezultă AC2=BC⋅HCAC^2 = BC \cdot HC.

Nu trebuie să reții demonstrația

Este suficient să reții cele două teoreme (înălțimii și catetei) și configurația standard (AA unghi drept, HH piciorul înălțimii pe BCBC). Legătura cu asemănarea explică DE CE sunt adevărate, dar nu este cerută la aplicarea lor directă.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: identificarea proiecțiilor

Cu datele figurii standard (△ABC\triangle ABC dreptunghic în AA, AHAH înălțime, H∈BCH \in BC), scrie care este proiecția catetei ACAC pe ipotenuza BCBC și care este proiecția catetei ABAB.

Vezi rezolvarea

Proiecția catetei ACAC pe BCBC este segmentul HCHC (alăturat lui CC).

Proiecția catetei ABAB pe BCBC este segmentul BHBH (alăturat lui BB).

Exemplul 2: teorema înălțimii, aflarea lui AHAH

În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90°\angle A = 90°), înălțimea AHAH pe ipotenuză determină BH=9BH = 9 cm și HC=16HC = 16 cm. Calculează AHAH.

Vezi rezolvarea
AH2=BH⋅HC=9⋅16=144AH^2 = BH \cdot HC = 9 \cdot 16 = 144
AH=144=12 cmAH = \sqrt{144} = 12 \text{ cm}

Exemplul 3: teorema catetei, aflarea lui ABAB

Cu aceleași date (BC=25BC = 25 cm, BH=9BH = 9 cm), calculează cateta ABAB.

Vezi rezolvarea
AB2=BC⋅BH=25⋅9=225AB^2 = BC \cdot BH = 25 \cdot 9 = 225
AB=225=15 cmAB = \sqrt{225} = 15 \text{ cm}

Exemplul 4: teorema catetei, aflarea lui ACAC

Cu BC=25BC = 25 cm, HC=16HC = 16 cm, calculează cateta ACAC.

Vezi rezolvarea
AC2=BC⋅HC=25⋅16=400AC^2 = BC \cdot HC = 25 \cdot 16 = 400
AC=400=20 cmAC = \sqrt{400} = 20 \text{ cm}

Exemplul 5: pornind de la catete, aflarea proiecției (numere zecimale exacte)

Triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90°\angle A = 90°) are AB=6AB = 6 cm, BC=10BC = 10 cm. Calculează proiecția BHBH a catetei ABAB pe ipotenuză, apoi HCHC.

Vezi rezolvarea

Din teorema catetei, AB2=BC⋅BHAB^2 = BC \cdot BH, deci BH=AB2BCBH = \dfrac{AB^2}{BC}.

BH=6210=3610=3,6 cmBH = \dfrac{6^2}{10} = \dfrac{36}{10} = 3{,}6 \text{ cm}
HC=BC−BH=10−3,6=6,4 cmHC = BC - BH = 10 - 3{,}6 = 6{,}4 \text{ cm}

Exemplul 6: continuare, aflarea înălțimii

Cu datele exemplului 5 (BH=3,6BH = 3{,}6 cm, HC=6,4HC = 6{,}4 cm), calculează înălțimea AHAH.

Vezi rezolvarea
AH2=BH⋅HC=3,6⋅6,4=23,04AH^2 = BH \cdot HC = 3{,}6 \cdot 6{,}4 = 23{,}04
AH=23,04=4,8 cmAH = \sqrt{23{,}04} = 4{,}8 \text{ cm}

Verificare rapidă: 4,82=23,044{,}8^2 = 23{,}04. Corect.

Exemplul 7: teorema înălțimii cu necunoscută algebrică

În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90°\angle A = 90°), proiecțiile catetelor pe ipotenuză sunt BH=xBH = x și HC=2xHC = 2x, iar înălțimea este AH=6AH = 6 cm. Calculează xx.

Vezi rezolvarea
AH2=BH⋅HCAH^2 = BH \cdot HC
36=x⋅2x36 = x \cdot 2x
36=2x236 = 2x^2
x2=18x^2 = 18
x=18=32 cmx = \sqrt{18} = 3\sqrt{2} \text{ cm}

xx este o lungime, deci reținem doar soluția pozitivă x=32x = 3\sqrt{2} cm (radical, pentru că 1818 nu este pătrat perfect).

Exemplul 8: raportul proiecțiilor

Arată, folosind teorema catetei, că BHHC=AB2AC2\dfrac{BH}{HC} = \dfrac{AB^2}{AC^2}, apoi verifică cu datele figurii standard (AB=15AB=15, AC=20AC=20, BH=9BH=9, HC=16HC=16).

Vezi rezolvarea

Din teorema catetei, BH=AB2BCBH = \dfrac{AB^2}{BC} și HC=AC2BCHC = \dfrac{AC^2}{BC}, deci BHHC=AB2/BCAC2/BC=AB2AC2\dfrac{BH}{HC} = \dfrac{AB^2/BC}{AC^2/BC} = \dfrac{AB^2}{AC^2}.

AB2AC2=225400=916=BHHC\dfrac{AB^2}{AC^2} = \dfrac{225}{400} = \dfrac{9}{16} = \dfrac{BH}{HC}

Confirmat: catetele mai mici au proiecții mai mici, în același raport (la pătrat).

Exemplul 9: proiecția greșită (eroare de asociere)

Un elev scrie, pentru figura standard (AB=15AB=15, AC=20AC=20, BC=25BC=25, BH=9BH=9, HC=16HC=16), relația AB2=BC⋅HCAB^2 = BC \cdot HC. Arată de ce este greșit și scrie relația corectă.

Vezi rezolvarea

Cu formula greșită: BC⋅HC=25⋅16=400≠225=AB2BC \cdot HC = 25 \cdot 16 = 400 \neq 225 = AB^2. Nu se verifică.

Eroarea: elevul a folosit proiecția catetei ACAC (HCHC) în locul proiecției catetei ABAB (BHBH). Relația corectă este AB2=BC⋅BH=25⋅9=225AB^2 = BC \cdot BH = 25 \cdot 9 = 225.

Regula sigură: cateta și proiecția ei sunt ÎNTOTDEAUNA „lângă” același vârf (BB cu BB, CC cu CC).

Exemplul 10: aflarea ipotenuzei din catetă și proiecție

Într-un triunghi dreptunghic (∢A=90°\angle A = 90°), AC=12AC = 12 cm și proiecția ei pe ipotenuză este HC=9HC = 9 cm. Calculează BCBC.

Vezi rezolvarea

Din teorema catetei, AC2=BC⋅HCAC^2 = BC \cdot HC, deci BC=AC2HCBC = \dfrac{AC^2}{HC}.

BC=1229=1449=16 cmBC = \dfrac{12^2}{9} = \dfrac{144}{9} = 16 \text{ cm}

Exemplul 11: problemă combinată (catetă + înălțime)

În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90°\angle A = 90°), BC=20BC = 20 cm și AB=8AB = 8 cm. Calculează BHBH, HCHC și AHAH.

Vezi rezolvarea
BH=AB2BC=6420=3,2 cmBH = \dfrac{AB^2}{BC} = \dfrac{64}{20} = 3{,}2 \text{ cm}
HC=BC−BH=20−3,2=16,8 cmHC = BC - BH = 20 - 3{,}2 = 16{,}8 \text{ cm}
AH=BH⋅HC=3,2⋅16,8AH = \sqrt{BH \cdot HC} = \sqrt{3{,}2 \cdot 16{,}8}
AH=53,76AH = \sqrt{53{,}76}
AH=8215=1,621≈7,33 cmAH = \dfrac{8\sqrt{21}}{5} = 1{,}6\sqrt{21} \approx 7{,}33 \text{ cm}

Aici AHAH nu iese un număr „rotund”: rămâne sub formă de radical, AH=1,621AH = 1{,}6\sqrt{21} cm (aproximativ 7,337{,}33 cm). Nu toate problemele au rezultate exacte simple; e important să aplici corect formula, nu să „ghicești” un rezultat frumos.

Exemplul 12: context practic, înălțimea unui panou

Un panou are forma unui triunghi dreptunghic ABCABC, cu unghiul drept în AA, și stă cu ipotenuza BCBC pe sol. Perpendiculara AHAH din vârful AA pe sol împarte ipotenuza în BH=4BH = 4 m și HC=9HC = 9 m. La ce înălțime față de sol se află vârful AA?

Vezi rezolvarea

Înălțimea vârfului față de sol este chiar înălțimea AHAH dusă din unghiul drept pe ipotenuză.

AH2=BH⋅HC=4⋅9=36AH^2 = BH \cdot HC = 4 \cdot 9 = 36
AH=36=6 mAH = \sqrt{36} = 6 \text{ m}

Exemplul 13: verificare completă a unei configurații date

Se dă triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90°\angle A = 90°) cu AB=6AB=6, AC=8AC=8, BC=10BC=10, BH=3,6BH=3{,}6, HC=6,4HC=6{,}4, AH=4,8AH=4{,}8 (toate în cm). Verifică cele trei relații metrice (teorema catetei de două ori, teorema înălțimii).

Vezi rezolvarea
AB2=36,BC⋅BH=10⋅3,6=36✓AB^2 = 36, \quad BC \cdot BH = 10 \cdot 3{,}6 = 36 \quad\checkmark
AC2=64,BC⋅HC=10⋅6,4=64✓AC^2 = 64, \quad BC \cdot HC = 10 \cdot 6{,}4 = 64 \quad\checkmark
AH2=23,04,BH⋅HC=3,6⋅6,4=23,04✓AH^2 = 23{,}04, \quad BH \cdot HC = 3{,}6 \cdot 6{,}4 = 23{,}04 \quad\checkmark

Toate trei relațiile se verifică: configurația este corectă.

Greșeli frecvente

  • Asociez o catetă cu proiecția „celeilalte” (AB2=BC⋅HCAB^2 = BC \cdot HC în loc de AB2=BC⋅BHAB^2 = BC \cdot BH).

    Cateta și proiecția ei sunt mereu alăturate aceluiași vârf: ABAB (lângă BB) cu BHBH (lângă BB); ACAC (lângă CC) cu HCHC (lângă CC).

  • Confund înălțimea AHAH cu o catetă și îi aplic teorema catetei.

    AHAH este ÎNĂLȚIMEA (perpendiculara pe ipotenuză din vârful unghiului drept); ea are propria teoremă, teorema înălțimii (AH2=BH⋅HCAH^2 = BH \cdot HC), nu teorema catetei.

  • Scriu teorema înălțimii ca AH2=BH+HCAH^2 = BH + HC (sumă în loc de produs).

    Teorema înălțimii folosește un PRODUS: AH2=BH⋅HCAH^2 = BH \cdot HC. Suma BH+HCBH+HC este chiar ipotenuza BCBC, o relație diferită.

  • Uit care segment este ipotenuza și aplic teorema catetei cu o catetă în locul ipotenuzei.

    Ipotenuza este latura opusă unghiului drept, cea mai lungă. În AB2=BC⋅BHAB^2 = BC \cdot BH, BCBC este mereu ipotenuza, niciodată o catetă.

  • Amestec ipotenuza întreagă cu o singură proiecție într-un calcul (de exemplu, scriu AB2=BH⋅HCAB^2 = BH \cdot HC).

    Teorema catetei folosește ÎNTOTDEAUNA ipotenuza întreagă (BCBC) și O SINGURĂ proiecție (a acelei catete). Produsul celor două proiecții (BH⋅HCBH \cdot HC) apare doar în teorema înălțimii.

  • Cred că proiecția unui segment pe o dreaptă este chiar segmentul original, dacă „arată aproape la fel” pe desen.

    Proiecția se definește STRICT prin perpendiculare din fiecare capăt pe dreaptă; se calculează, nu se estimează „din ochi” după cum arată figura.

  • Trec direct la teorema catetei sau a înălțimii fără să verific mai întâi că triunghiul este dreptunghic și că înălțimea cade pe ipotenuză (nu pe o catetă).

    Ambele teoreme se aplică DOAR când înălțimea este dusă din vârful unghiului drept pe ipotenuză, în configurația standard AA (unghi drept), H∈BCH \in BC.

  • Cred că rezultatele trebuie să iasă mereu numere întregi „frumoase”.

    Multe probleme au rezultate zecimale sau cu radical (de exemplu AH=18=32AH = \sqrt{18} = 3\sqrt{2}); un rezultat „urât” nu înseamnă neapărat o greșeală de calcul.

Exerciții

Ușor

  1. Ce este proiecția ortogonală a unui punct PP pe o dreaptă dd?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Piciorul perpendicularei duse din PP pe dd.

  2. În configurația standard cu AH⊥BCAH\perp BC, pe ce segment se află proiecțiile ambelor catete pe ipotenuză?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Pe ipotenuza BCBC.

  3. Care segment este proiecția catetei ACAC pe BCBC?

    Arată răspunsul

    Răspuns: HCHC.

  4. Scrie formula teoremei înălțimii.

    Arată răspunsul

    Răspuns: AH2=BH⋅HCAH^2 = BH \cdot HC.

  5. Scrie cele două formule ale teoremei catetei.

    Arată răspunsul

    Răspuns: AB2=BC⋅BHAB^2 = BC \cdot BH și AC2=BC⋅HCAC^2 = BC \cdot HC.

  6. BH=4BH = 4 cm, HC=9HC = 9 cm. Calculează AHAH.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 66 cm.

    AH2=4⋅9=36AH^2 = 4\cdot9=36, AH=6AH=6.

  7. BC=20BC = 20 cm, BH=5BH = 5 cm. Calculează ABAB.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 1010 cm.

    AB2=20⋅5=100AB^2 = 20\cdot5=100, AB=10AB=10.

  8. BC=18BC = 18 cm, HC=8HC = 8 cm. Calculează ACAC.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 1212 cm.

    AC2=18⋅8=144AC^2 = 18\cdot8=144, AC=12AC=12.

  9. Adevărat sau fals: „Teorema catetei folosește produsul dintre ipotenuză și proiecția catetei.”

    Arată răspunsul

    Răspuns: Adevărat.

  10. Adevărat sau fals: „Proiecția lui ACAC pe BCBC este BHBH.”

    Arată răspunsul

    Răspuns: Fals; proiecția lui ACAC pe BCBC este HCHC.

Mediu

  1. Un elev scrie, pentru un triunghi cu BC=25BC=25, BH=9BH=9, HC=16HC=16: „AC2=BC⋅BH=225AC^2 = BC \cdot BH = 225”. Este corect? Justifică.

    Arată răspunsul

    Răspuns: Nu.

    ACAC trebuie asociată cu HCHC (proiecția ei), nu cu BHBH: AC2=BC⋅HC=25⋅16=400AC^2 = BC\cdot HC = 25\cdot16=400, deci AC=20AC=20, nu 1515.

  2. AB=9AB = 9 cm, BC=15BC = 15 cm. Calculează BHBH, apoi HCHC.

    Arată răspunsul

    Răspuns: BH=5,4BH = 5{,}4 cm, HC=9,6HC = 9{,}6 cm.

    BH=81/15=5,4BH = 81/15 = 5{,}4; HC=15−5,4=9,6HC = 15-5{,}4=9{,}6.

  3. Cu datele exercițiului anterior, calculează AHAH.

    Arată răspunsul

    Răspuns: AH=7,2AH = 7{,}2 cm.

    AH2=5,4⋅9,6=51,84AH^2 = 5{,}4 \cdot 9{,}6 = 51{,}84; AH=51,84=7,2AH = \sqrt{51{,}84}=7{,}2.

  4. BH=xBH = x, HC=4xHC = 4x și AH=6AH = 6 cm. Calculează xx, apoi BCBC.

    Arată răspunsul

    Răspuns: x=3x = 3 cm, BC=15BC = 15 cm.

    AH2=BH⋅HC⇒36=x⋅4x=4x2⇒x2=9⇒x=3AH^2 = BH \cdot HC \Rightarrow 36 = x \cdot 4x = 4x^2 \Rightarrow x^2 = 9 \Rightarrow x = 3 (o lungime este pozitivă). Atunci BH=3BH=3, HC=12HC=12, BC=3+12=15BC=3+12=15.

  5. AC=15AC = 15 cm, BC=25BC = 25 cm. Calculează proiecția HCHC a catetei ACAC.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 99 cm.

    HC=AC2/BC=225/25=9HC = AC^2/BC = 225/25=9.

  6. AB=10AB=10 cm, AC=24AC=24 cm, BC=26BC=26 cm (verifică singur, cu Pitagora din clasa a VI-a, că e triunghi dreptunghic). Calculează BHBH și HCHC.

    Arată răspunsul

    Răspuns: BH≈3,85BH \approx 3{,}85 cm, HC≈22,15HC \approx 22{,}15 cm.

    BH=100/26≈3,85BH=100/26\approx3{,}85; HC=576/26≈22,15HC=576/26\approx22{,}15; suma ≈26\approx26 ✓.

  7. Un elev calculează pentru BC=13BC=13, BH=4BH=4: AB2=BH⋅HCAB^2 = BH \cdot HC (cu HC=9HC=9). Ce a greșit?

    Arată răspunsul

    Răspuns: A aplicat teorema înălțimii pentru o catetă.

    Teorema catetei folosește ipotenuza întreagă: AB2=BC⋅BH=13⋅4=52AB^2=BC\cdot BH=13\cdot4=52, nu produsul proiecțiilor (acela e pentru AH2AH^2).

  8. BH:HC=1:3BH:HC = 1:3 și BC=20BC=20 cm. Calculează BHBH, HCHC și AHAH.

    Arată răspunsul

    Răspuns: BH=5BH=5, HC=15HC=15, AH=75=53AH=\sqrt{75}=5\sqrt{3} cm.

    BH=20⋅14=5BH=20\cdot\tfrac14=5, HC=15HC=15; AH2=5⋅15=75AH^2=5\cdot15=75, AH=53AH=5\sqrt3.

  9. AB=7AB=7 cm, BH=3,5BH=3{,}5 cm. Calculează BCBC.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 1414 cm.

    BC=AB2/BH=49/3,5=14BC=AB^2/BH=49/3{,}5=14.

  10. Explică, într-o frază, de ce BH+HC=BCBH+HC=BC întotdeauna, în configurația standard.

    Arată răspunsul

    Răspuns: Pentru că HH este un punct al segmentului BCBC (piciorul înălțimii cade pe ipotenuză, între BB și CC), deci BHBH și HCHC sunt cele două părți care alcătuiesc întregul BCBC.

  11. AH=8AH=8 cm, BH=4BH=4 cm. Calculează HCHC.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 1616 cm.

    HC=AH2/BH=64/4=16HC=AH^2/BH=64/4=16.

Provocare

  1. Arată că, în configurația standard, AH⋅BC=AB⋅ACAH \cdot BC = AB \cdot AC (înălțimea înmulțită cu ipotenuza este egală cu produsul catetelor).

    Arată răspunsul

    Răspuns: Adevărat, se demonstrează prin arii.

    Aria △ABC\triangle ABC se poate calcula fie ca 12⋅AB⋅AC\tfrac12 \cdot AB \cdot AC (catetele ca bază și înălțime unul față de altul), fie ca 12⋅BC⋅AH\tfrac12 \cdot BC \cdot AH (ipotenuza ca bază, AHAH înălțimea corespunzătoare). Egalând cele două arii: AB⋅AC=BC⋅AHAB\cdot AC = BC \cdot AH.

  2. BH=9BH = 9 cm, AH=12AH = 12 cm. Calculează HCHC, apoi ABAB și BCBC.

    Arată răspunsul

    Răspuns: HC=16HC=16 cm, AB=15AB=15 cm, BC=25BC=25 cm.

    HC=AH2/BH=144/9=16HC=AH^2/BH=144/9=16; BC=BH+HC=25BC=BH+HC=25; AB2=BC⋅BH=25⋅9=225⇒AB=15AB^2=BC\cdot BH=25\cdot9=225\Rightarrow AB=15.

  3. Un teren triunghiular, dreptunghic într-un colț, are înălțimea din unghiul drept pe „latura mare” (ipotenuza) de 2424 m, iar una dintre proiecții este 1818 m. Calculează cealaltă proiecție și lungimea catetei corespunzătoare acesteia.

    Arată răspunsul

    Răspuns: Cealaltă proiecție este 3232 m; cateta corespunzătoare este 4040 m.

    HC=AH2/BH=576/18=32HC = AH^2/BH = 576/18=32; BC=18+32=50BC=18+32=50; cateta pe partea de 3232 m: AC2=BC⋅HC=50⋅32=1600⇒AC=40AC^2=BC\cdot HC=50\cdot32=1600\Rightarrow AC=40.

  4. Demonstrează, folosind teorema catetei de două ori, că AB2+AC2=BC2AB^2 + AC^2 = BC^2 (adică deduci teorema lui Pitagora din teorema catetei).

    Arată răspunsul

    Răspuns: AB2+AC2=BC⋅BH+BC⋅HC=BC(BH+HC)=BC⋅BC=BC2AB^2+AC^2 = BC\cdot BH + BC \cdot HC = BC(BH+HC)=BC\cdot BC=BC^2.

    Se adună cele două relații ale teoremei catetei și se scoate BCBC factor comun, folosind BH+HC=BCBH+HC=BC.

  5. AB:AC=3:4AB : AC = 3 : 4 și BC=15BC = 15 cm. Calculează ABAB, ACAC, BHBH și HCHC (poți folosi rezultatul exercițiului anterior, care leagă de teorema lui Pitagora).

    Arată răspunsul

    Răspuns: AB=9AB=9, AC=12AC=12, BH=5,4BH=5{,}4, HC=9,6HC=9{,}6 (toate în cm).

    Cu AB=3kAB=3k, AC=4kAC=4k: din Pitagora, 9k2+16k2=225⇒25k2=225⇒k=39k^2+16k^2=225 \Rightarrow 25k^2=225\Rightarrow k=3, deci AB=9AB=9, AC=12AC=12. Apoi BH=81/15=5,4BH=81/15=5{,}4, HC=144/15=9,6HC=144/15=9{,}6.

  6. Adevărat sau fals, cu justificare: „Dacă înălțimea AHAH dintr-un triunghi oarecare (nu neapărat dreptunghic) cade pe latura BCBC, atunci AH2=BH⋅HCAH^2 = BH \cdot HC este mereu adevărată.”

    Arată răspunsul

    Răspuns: Fals.

    Teorema înălțimii este specifică triunghiului DREPTUNGHIC, cu înălțimea dusă din unghiul drept pe ipotenuză. Într-un triunghi oarecare, relația nu se mai verifică în general.

Mini-test

Rezolvă pe caiet, apoi vezi răspunsul. Nu se salvează niciun punctaj.

  1. 1. În △ABC\triangle ABC dreptunghic în AA, AH⊥BCAH \perp BC, H∈BCH \in BC. Care este proiecția catetei ACAC pe ipotenuză?

    1. AHAH
    2. BHBH
    3. HCHC
    4. BCBC
    Arată răspunsul

    Răspuns: HCHC

    Proiecția lui AA pe BCBC este HH, iar proiecția lui CC este chiar CC: proiecția catetei ACAC este HCHC.

  2. 2. BH=6BH=6 cm, HC=24HC=24 cm. Calculează AHAH.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 1212 cm.

    AH2=6⋅24=144AH^2=6\cdot24=144, AH=12AH=12.

  3. 3. Teorema catetei spune că pătratul unei catete este egal cu:

    1. produsul dintre ipotenuză și proiecția acelei catete pe ipotenuză
    2. produsul celor două proiecții ale catetelor
    3. suma celorlalte două laturi
    4. jumătate din pătratul ipotenuzei
    Arată răspunsul

    Răspuns: produsul dintre ipotenuză și proiecția acelei catete pe ipotenuză

  4. 4. BC=36BC=36 cm, BH=4BH=4 cm. Calculează ABAB.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 1212 cm.

    Teorema catetei: AB2=BC⋅BH=36⋅4=144AB^2=BC\cdot BH=36\cdot4=144, AB=12AB=12.

  5. 5. În configurația standard, proiecția catetei ACAC pe ipotenuză este:

    1. BHBH
    2. HCHC
    3. BCBC
    4. AHAH
    Arată răspunsul

    Răspuns: HCHC

  6. 6. Care dintre relații este FALSĂ, pentru △ABC\triangle ABC dreptunghic în AA, cu AH⊥BCAH \perp BC, H∈BCH \in BC?

    1. AB2=BC⋅BHAB^2 = BC \cdot BH
    2. AC2=BC⋅HCAC^2 = BC \cdot HC
    3. AB2=BC⋅HCAB^2 = BC \cdot HC
    4. AH2=BH⋅HCAH^2 = BH \cdot HC
    Arată răspunsul

    Răspuns: AB2=BC⋅HCAB^2 = BC \cdot HC

  7. 7. AC=6AC=6 cm, HC=4HC=4 cm. Calculează BCBC.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 99 cm.

    Teorema catetei: AC2=BC⋅HCAC^2=BC\cdot HC, deci BC=36/4=9BC = 36/4=9.

  8. 8. De ce este adevărată teorema catetei? Alege explicația corectă.

    1. Pentru că înălțimea împarte triunghiul mare în două triunghiuri asemenea cu el (criteriul UU)
    2. Pentru că toate triunghiurile dreptunghice sunt congruente
    3. Este o definiție, nu se poate justifica
    4. Pentru că suma unghiurilor unui triunghi este 180°180°
    Arată răspunsul

    Răspuns: Pentru că înălțimea împarte triunghiul mare în două triunghiuri asemenea cu el (criteriul UU)

  9. 9. BH=2BH=2 cm, HC=8HC=8 cm. Calculează BCBC și AHAH.

    Arată răspunsul

    Răspuns: BC=10BC=10 cm, AH=4AH=4 cm.

    BC=BH+HC=10BC=BH+HC=10; AH2=2⋅8=16AH^2=2\cdot8=16, AH=4AH=4.

Întrebări frecvente

Ce este proiecția ortogonală a unui segment?

Segmentul format din proiecțiile (picioarele perpendicularelor pe dreapta dată) ale celor două capete ale segmentului original.

Cum știu care proiecție merge cu care catetă, în teorema catetei?

Cateta și proiecția ei sunt mereu alăturate aceluiași vârf al ipotenuzei: cateta ABAB (lângă BB) cu proiecția BHBH (lângă BB); cateta ACAC (lângă CC) cu proiecția HCHC (lângă CC).

Care este diferența dintre teorema înălțimii și teorema catetei?

Teorema înălțimii leagă înălțimea de PRODUSUL celor două proiecții (AH2=BH⋅HCAH^2=BH\cdot HC). Teorema catetei leagă o catetă de produsul dintre ipotenuza ÎNTREAGĂ și proiecția acelei catete (AB2=BC⋅BHAB^2=BC\cdot BH).

Aceste teoreme funcționează în orice triunghi?

Nu. Funcționează doar în triunghiul DREPTUNGHIC, cu înălțimea dusă din vârful unghiului drept pe ipotenuză.

De ce sunt adevărate aceste relații?

Pentru că înălțimea din unghiul drept împarte triunghiul mare în două triunghiuri, fiecare asemenea cu triunghiul mare (criteriul UU); din proporționalitatea laturilor triunghiurilor asemenea rezultă exact teorema înălțimii și teorema catetei.

Ce legătură au aceste relații cu teorema lui Pitagora?

Adunând cele două relații ale teoremei catetei, AB2+AC2=BC⋅BH+BC⋅HC=BC(BH+HC)=BC⋅BC=BC2AB^2+AC^2 = BC\cdot BH + BC\cdot HC = BC(BH+HC) = BC\cdot BC = BC^2, obții exact teorema lui Pitagora. Este subiectul lecției următoare.

Resurse utile

Ai terminat lecția

Proiecții ortogonale. Teorema înălțimii. Teorema catetei

Ai parcurs această lecție. Poți continua folosind navigarea de mai jos.