Lecția 1 din 2 · Asemănarea triunghiurilor

Triunghiuri asemenea. Criterii de asemănare. Teorema fundamentală a asemănării

Ai văzut la teorema lui Thales că o paralelă la o latură a unui triunghi taie proporțional celelalte două laturi. Motivul mai adânc este că paralela „decupează” un triunghi mai mic cu exact aceeași formă ca cel mare: triunghiuri asemenea. Aici înveți ce înseamnă riguros „aceeași formă”, cum scrii corect corespondența vârfurilor și cele trei criterii cu care demonstrezi că două triunghiuri sunt asemenea fără să măsori direct toate elementele.

~ 28 min de citit

Ce vei învăța

  • Explic ce înseamnă două triunghiuri asemenea și scriu corect corespondența vârfurilor.
  • Aplic teorema fundamentală a asemănării, legând-o de teorema lui Thales.
  • Recunosc și aplic criteriile de asemănare UU, LUL și LLL.
  • Disting o CONDIȚIE suficientă pentru asemănare (criteriu) de o CONSECINȚĂ a asemănării (proporția laturilor).

Recomandat înainte: Teorema lui Thales și reciproca ei

Ideea de bază

Două triunghiuri sunt ASEMENEA dacă au unghiurile corespunzătoare congruente și laturile corespunzătoare proporționale (același raport kk pentru toate trei perechile). Notăm △ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF, iar corespondența A↔DA \leftrightarrow D, B↔EB \leftrightarrow E, C↔FC \leftrightarrow F se citește direct din ordinea literelor.

Cele trei criterii de asemănare, UU (Unghi – Unghi), LUL (Latură – Unghi – Latură) și LLL (Latură – Latură – Latură), spun ce este SUFICIENT să verifici pentru a fi sigur că două triunghiuri sunt asemenea, fără să calculezi toate cele șase elemente.

Triunghiuri asemenea. Corespondența vârfurilor

Triunghiuri asemenea

Triunghiurile ABCABC și DEFDEF sunt ASEMENEA (notăm △ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF) dacă ∢A≡∢D\angle A \equiv \angle D, ∢B≡∢E\angle B \equiv \angle E, ∢C≡∢F\angle C \equiv \angle F și DEAB=EFBC=FDCA\dfrac{DE}{AB} = \dfrac{EF}{BC} = \dfrac{FD}{CA} (același raport kk, numit raportul de asemănare).

△ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF: A↔DA \leftrightarrow D, B↔EB \leftrightarrow E, C↔FC \leftrightarrow F. Unghiurile corespunzătoare (același număr de arce) sunt congruente, iar △DEF\triangle DEF este triunghiul △ABC\triangle ABC mărit de 1,51{,}5 ori, rotit. Observă că poziția lui DD pe desen (sus-dreapta) NU seamănă cu poziția lui AA (jos-stânga): corespondența se citește din NOTAȚIE, nu din desen.

Corespondența vârfurilor este esențială: notația △ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF spune exact care unghiuri sunt congruente și care laturi sunt proporționale, indiferent cum arată desenul. Nu presupune niciodată corespondența „din poziția pe desen”: citește-o mereu din literele notației, în ordine.

Asemănare, nu congruență

Triunghiurile congruente (Clasa a VI-a) au ȘI unghiurile congruente, ȘI laturile respectiv egale (k=1k = 1). Triunghiurile asemenea au unghiurile congruente, dar laturile doar PROPORȚIONALE, cu un raport kk oarecare. Orice pereche de triunghiuri congruente este și asemenea (cu k=1k=1), dar nu invers.

Din laturile proporționale rezultă imediat o consecință utilă: raportul PERIMETRELOR a două triunghiuri asemenea este egal cu raportul de asemănare kk.

PDEFPABC=DE+EF+FDAB+BC+CA=k\dfrac{P_{DEF}}{P_{ABC}} = \dfrac{DE + EF + FD}{AB + BC + CA} = k

De ce perimetrul scalează la fel ca laturile

Dacă DE=k⋅ABDE = k \cdot AB, EF=k⋅BCEF = k \cdot BC și FD=k⋅CAFD = k \cdot CA, atunci suma lor este k⋅AB+k⋅BC+k⋅CA=k(AB+BC+CA)k \cdot AB + k \cdot BC + k \cdot CA = k(AB+BC+CA), adică exact kk ori perimetrul lui ABCABC. (Raportul ARIILOR este diferit, k2k^2, și este subiectul lecției următoare.)

Teorema fundamentală a asemănării

Teorema fundamentală a asemănării

O dreaptă paralelă cu o latură a unui triunghi, care taie celelalte două laturi (sau prelungirile lor), formează un triunghi asemenea cu triunghiul dat.

AA
BB
CC
DD
EE
DE∥BCDE \parallel BC. Unghiul din AA este comun (arc mic pentru △ADE\triangle ADE, arc mare pentru △ABC\triangle ABC), iar unghiul din DD este congruent cu unghiul din BB (unghiuri corespondente, tăiate de secanta ABAB în cele două paralele). Cu criteriul UU, △ABC∼△ADE\triangle ABC \sim \triangle ADE, cu raportul ADAB=1216=34\dfrac{AD}{AB} = \dfrac{12}{16} = \dfrac{3}{4}.

Aceasta este exact configurația teoremei lui Thales, privită acum din perspectiva asemănării: DE∥BCDE \parallel BC înseamnă ∢ADE≡∢ABC\angle ADE \equiv \angle ABC (unghiuri corespondente) și ∢A\angle A este comun celor două triunghiuri. Cu criteriul UU (îl introducem imediat mai jos), △ABC∼△ADE\triangle ABC \sim \triangle ADE, iar rapoartele din teorema lui Thales (ADAB=AEAC=DEBC\dfrac{AD}{AB} = \dfrac{AE}{AC} = \dfrac{DE}{BC}) sunt exact raportul de asemănare kk.

Astfel, teorema lui Thales nu este un rezultat izolat: este cazul particular „paralelă la o latură” al asemănării triunghiurilor, iar teorema fundamentală a asemănării este puntea dintre ele.

Criteriile de asemănare a triunghiurilor

Ca și la congruență, nu trebuie să verifici toate cele șase elemente (trei unghiuri, trei laturi) ca să fii sigur că două triunghiuri sunt asemenea. Trei criterii sunt suficiente.

Criteriul UU (Unghi – Unghi)

Dacă două unghiuri ale unui triunghi sunt congruente cu două unghiuri corespunzătoare ale altui triunghi, atunci cele două triunghiuri sunt asemenea. (Al treilea unghi este automat congruent, prin suma unghiurilor unui triunghi, egală cu 180°180°.)

∢Q≡∢T\angle Q \equiv \angle T (un arc) și ∢R≡∢U\angle R \equiv \angle U (două arce). Prin criteriul UU, △PQR∼△STU\triangle PQR \sim \triangle STU, cu P↔SP \leftrightarrow S, Q↔TQ \leftrightarrow T, R↔UR \leftrightarrow U și raportul 1,51{,}5. Al treilea unghi (∢P\angle P, respectiv ∢S\angle S) este automat congruent, prin suma unghiurilor unui triunghi.

Criteriul LUL (Latură – Unghi – Latură)

Dacă două laturi ale unui triunghi sunt proporționale cu două laturi corespunzătoare ale altui triunghi, iar unghiurile cuprinse între ele sunt congruente, atunci cele două triunghiuri sunt asemenea.

MN=6MN = 6, M′N′=12M'N' = 12; MO=4MO = 4, M′O′=8M'O' = 8: M′N′MN=M′O′MO=2\dfrac{M'N'}{MN} = \dfrac{M'O'}{MO} = 2, iar unghiul cuprins ∢M≡∢M′\angle M \equiv \angle M' (aici, întâmplător, de 90°90°, dar criteriul LUL funcționează la fel pentru orice măsură a unghiului cuprins). Prin LUL, △MNO∼△M′N′O′\triangle MNO \sim \triangle M'N'O'.

Criteriul LLL (Latură – Latură – Latură)

Dacă cele trei laturi ale unui triunghi sunt proporționale cu cele trei laturi corespunzătoare ale altui triunghi (același raport pentru toate trei), atunci cele două triunghiuri sunt asemenea.

XY=6XY = 6, YZ=ZX=5YZ = ZX = 5; X′Y′=12X'Y' = 12, Y′Z′=Z′X′=10Y'Z' = Z'X' = 10. Toate cele trei rapoarte: X′Y′XY=126=2\dfrac{X'Y'}{XY} = \dfrac{12}{6} = 2, Y′Z′YZ=105=2\dfrac{Y'Z'}{YZ} = \dfrac{10}{5} = 2, Z′X′ZX=105=2\dfrac{Z'X'}{ZX} = \dfrac{10}{5} = 2. Sunt EGALE, deci, prin criteriul LLL, △XYZ∼△X′Y′Z′\triangle XYZ \sim \triangle X'Y'Z'.
Cele trei criterii de asemănare a triunghiurilor
CriteriuFormă completăCe trebuie verificat
UUUnghi – Unghidouă perechi de unghiuri corespunzătoare congruente
LULLatură – Unghi – Laturădouă perechi de laturi corespunzătoare proporționale + unghiul cuprins congruent
LLLLatură – Latură – Laturătoate trei perechile de laturi corespunzătoare proporționale, cu ACELAȘI raport

Criterii versus consecințe

Este esențial să nu confunzi un CRITERIU (ce este suficient să verifici, INAINTE de a ști că triunghiurile sunt asemenea) cu o CONSECINȚĂ (ce rezultă, DUPĂ ce ai stabilit asemănarea).

Criterii versus consecințe
TipRolExemplu
Criteriucondiție suficientă, verificată ÎNAINTE, ca să demonstrezi asemănareaUU, LUL, LLL
Consecințărezultă DUPĂ ce triunghiurile sunt (deja) asemeneatoate laturile proporționale (nu doar cele două/trei din criteriu), raportul perimetrelor =k= k

Nu folosi o consecință ca și cum ar fi un criteriu nedemonstrat

Nu poți scrie „DEAB=EFBC\dfrac{DE}{AB} = \dfrac{EF}{BC}, deci sunt asemenea” dacă nu ai verificat și a treia latură (LLL) sau un unghi cuprins (LUL) sau două unghiuri (UU). Două rapoarte egale, luate singure, NU sunt un criteriu de asemănare.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: corespondența vârfurilor, dintr-o notație dată

Se știe △PQR∼△STU\triangle PQR \sim \triangle STU, cu PQ=9PQ = 9 cm, QR=12QR = 12 cm, RP=15RP = 15 cm, ST=6ST = 6 cm. Calculează TUTU și USUS.

Vezi rezolvarea

Corespondența este P↔SP \leftrightarrow S, Q↔TQ \leftrightarrow T, R↔UR \leftrightarrow U, deci PQ↔STPQ \leftrightarrow ST, QR↔TUQR \leftrightarrow TU, RP↔USRP \leftrightarrow US.

k=STPQ=69=23k = \dfrac{ST}{PQ} = \dfrac{6}{9} = \dfrac{2}{3}
TU=23⋅QR=23⋅12=8 cmTU = \dfrac{2}{3} \cdot QR = \dfrac{2}{3} \cdot 12 = 8 \text{ cm}
US=23⋅RP=23⋅15=10 cmUS = \dfrac{2}{3} \cdot RP = \dfrac{2}{3} \cdot 15 = 10 \text{ cm}

Exemplul 2: teorema fundamentală a asemănării

Cu datele figurii de la „Teorema fundamentală a asemănării” (AB=16AB = 16, AC=12AC = 12, AD=12AD = 12), calculează raportul de asemănare k=ADABk = \dfrac{AD}{AB} și lungimea DEDE, știind BC=20BC = 20.

Vezi rezolvarea
k=ADAB=1216=34k = \dfrac{AD}{AB} = \dfrac{12}{16} = \dfrac{3}{4}
DE=k⋅BC=34⋅20=15 cmDE = k \cdot BC = \dfrac{3}{4} \cdot 20 = 15 \text{ cm}

Exact rezultatul pe care l-ai fi obținut și cu teorema lui Thales: cele două teoreme dau același răspuns, pentru că descriu aceeași configurație.

Exemplul 3: UU cu unghiuri numerice, corespondență neevidentă

Triunghiul MNPMNP are ∢M=55°\angle M = 55°, ∢N=65°\angle N = 65° (deci ∢P=60°\angle P = 60°). Triunghiul RSTRST are ∢R=55°\angle R = 55°, ∢S=60°\angle S = 60° (deci ∢T=65°\angle T = 65°). Sunt cele două triunghiuri asemenea? Scrie corespondența corectă.

Vezi rezolvarea

Unghiurile lui MNPMNP sunt {55°,65°,60°}\{55°, 65°, 60°\}, iar ale lui RSTRST sunt {55°,60°,65°}\{55°, 60°, 65°\}: aceleași trei valori, deci, prin UU, triunghiurile sunt asemenea.

ATENȚIE la corespondență: NU este M↔RM \leftrightarrow R, N↔SN \leftrightarrow S, P↔TP \leftrightarrow T (ordinea alfabetică a notării), pentru că ∢N=65°≠∢S=60°\angle N = 65° \neq \angle S = 60°. Perechile corecte, cu unghiuri EGALE, sunt M(55°)↔R(55°)M(55°) \leftrightarrow R(55°), N(65°)↔T(65°)N(65°) \leftrightarrow T(65°), P(60°)↔S(60°)P(60°) \leftrightarrow S(60°).

△MNP∼△RTS\triangle MNP \sim \triangle RTS

Exemplul 4: UU din unghiuri opuse la vârf și o paralelă

Dreptele ABAB și CDCD se intersectează în OO, situat între AA și BB și între CC și DD, iar AC∥BDAC \parallel BD. Arată că △AOC∼△BOD\triangle AOC \sim \triangle BOD.

Vezi rezolvarea

∢AOC≡∢BOD\angle AOC \equiv \angle BOD (unghiuri opuse la vârf, întotdeauna congruente).

AC∥BDAC \parallel BD, iar ABAB este secantă: ∢OAC≡∢OBD\angle OAC \equiv \angle OBD (unghiuri alterne interne).

Cu criteriul UU (unghiul din OO + unghiul din AA, respectiv BB), △AOC∼△BOD\triangle AOC \sim \triangle BOD.

Exemplul 5: LUL, verificare directă

Cu datele figurii de la criteriul LUL (MN=6MN=6, MO=4MO=4, M′N′=12M'N'=12, M′O′=8M'O'=8, ∢M≡∢M′\angle M \equiv \angle M'), calculează raportul de asemănare și verifică toate rapoartele.

Vezi rezolvarea
M′N′MN=126=2\dfrac{M'N'}{MN} = \dfrac{12}{6} = 2
M′O′MO=84=2\dfrac{M'O'}{MO} = \dfrac{8}{4} = 2

Ambele rapoarte sunt 22, iar unghiul cuprins este congruent: criteriul LUL confirmă △MNO∼△M′N′O′\triangle MNO \sim \triangle M'N'O', cu k=2k = 2.

Exemplul 6: LUL, aflarea unei laturi necunoscute

În triunghiurile ABCABC și DEFDEF, AB=8AB = 8 cm, AC=10AC = 10 cm, DE=12DE = 12 cm, DF=15DF = 15 cm și ∢A≡∢D\angle A \equiv \angle D. Arată că triunghiurile sunt asemenea și, dacă BC=14BC = 14 cm, calculează EFEF.

Vezi rezolvarea
DEAB=128=32\dfrac{DE}{AB} = \dfrac{12}{8} = \dfrac{3}{2}
DFAC=1510=32\dfrac{DF}{AC} = \dfrac{15}{10} = \dfrac{3}{2}

Rapoartele sunt egale, iar unghiul AA (respectiv DD) este cuprins între laturile folosite, deci criteriul LUL dă △ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF, cu k=32k = \dfrac{3}{2}.

EF=k⋅BC=32⋅14=21 cmEF = k \cdot BC = \dfrac{3}{2} \cdot 14 = 21 \text{ cm}

Exemplul 7: LLL, verificare directă

Cu datele figurii de la criteriul LLL (XY=6XY=6, YZ=ZX=5YZ=ZX=5, X′Y′=12X'Y'=12, Y′Z′=Z′X′=10Y'Z'=Z'X'=10), verifică toate cele trei rapoarte și scrie raportul de asemănare.

Vezi rezolvarea
X′Y′XY=126=2,Y′Z′YZ=105=2,Z′X′ZX=105=2\dfrac{X'Y'}{XY} = \dfrac{12}{6} = 2, \qquad \dfrac{Y'Z'}{YZ} = \dfrac{10}{5} = 2, \qquad \dfrac{Z'X'}{ZX} = \dfrac{10}{5} = 2

Toate trei rapoartele sunt egale (k=2k=2), deci, prin LLL, △XYZ∼△X′Y′Z′\triangle XYZ \sim \triangle X'Y'Z'.

Exemplul 8: LLL, contraexemplu (rapoarte inegale)

Triunghiul ABCABC are AB=6AB=6, BC=8BC=8, CA=10CA=10. Triunghiul DEFDEF are DE=9DE=9, EF=12EF=12, FD=14FD=14. Sunt asemenea?

Vezi rezolvarea
DEAB=96=32,EFBC=128=32,FDCA=1410=75\dfrac{DE}{AB} = \dfrac{9}{6} = \dfrac{3}{2}, \qquad \dfrac{EF}{BC} = \dfrac{12}{8} = \dfrac{3}{2}, \qquad \dfrac{FD}{CA} = \dfrac{14}{10} = \dfrac{7}{5}

Primele două rapoarte sunt 32\dfrac{3}{2}, dar al treilea este 75≠32\dfrac{7}{5} \neq \dfrac{3}{2}. Criteriul LLL cere ca TOATE TREI rapoartele să fie egale: aici nu sunt. Laturile sunt scrise în ordine crescătoare în ambele triunghiuri, deci aceasta este singura corespondență posibilă, iar triunghiurile NU sunt asemenea.

Exemplul 9: aflarea tuturor laturilor cu un raport dat

Triunghiul ABCABC are AB=7AB=7 cm, BC=9BC=9 cm, CA=11CA=11 cm. Triunghiul DEFDEF este asemenea cu ABCABC, în corespondența A↔DA \leftrightarrow D, B↔EB \leftrightarrow E, C↔FC \leftrightarrow F, cu raportul de asemănare k=DEAB=52k = \dfrac{DE}{AB} = \dfrac{5}{2}. Calculează laturile lui DEFDEF.

Vezi rezolvarea

Corespondența dă DE↔ABDE \leftrightarrow AB, EF↔BCEF \leftrightarrow BC, FD↔CAFD \leftrightarrow CA, toate cu același raport kk.

DE=52⋅7=17,5 cmDE = \dfrac{5}{2} \cdot 7 = 17{,}5 \text{ cm}
EF=52⋅9=22,5 cmEF = \dfrac{5}{2} \cdot 9 = 22{,}5 \text{ cm}
FD=52⋅11=27,5 cmFD = \dfrac{5}{2} \cdot 11 = 27{,}5 \text{ cm}

Exemplul 10: perimetrul, consecință a raportului

Cu datele exemplului 9 (perimetrul lui ABCABC este 7+9+11=277+9+11=27 cm și k=52k = \dfrac{5}{2}), calculează perimetrul lui DEFDEF în două moduri.

Vezi rezolvarea

Metoda 1 (sumă directă): PDEF=17,5+22,5+27,5=67,5P_{DEF} = 17{,}5 + 22{,}5 + 27{,}5 = 67{,}5 cm.

Metoda 2 (consecința raportului): PDEF=k⋅PABC=52⋅27=67,5P_{DEF} = k \cdot P_{ABC} = \dfrac{5}{2} \cdot 27 = 67{,}5 cm.

Ambele metode dau același rezultat, pentru că perimetrul unui triunghi asemenea scalează exact ca laturile, cu același kk.

Exemplul 11: algebră cu criteriul LLL

Triunghiul ABCABC are AB=xAB = x, BC=x+1BC = x+1, CA=x+2CA = x+2 (cm). Triunghiul DEF∼△ABCDEF \sim \triangle ABC (aceeași corespondență a vârfurilor) are DE=9DE = 9, EF=12EF = 12, FD=15FD = 15 (cm). Calculează xx și raportul de asemănare.

Vezi rezolvarea

Din asemănare, toate rapoartele laturilor corespunzătoare sunt egale: DEAB=EFBC\dfrac{DE}{AB} = \dfrac{EF}{BC}.

9x=12x+1\dfrac{9}{x} = \dfrac{12}{x+1}
9(x+1)=12x9(x+1) = 12x
9x+9=12x9x + 9 = 12x
3x=93x = 9
x=3x = 3

Verificare: AB=3AB=3, BC=4BC=4, CA=5CA=5; rapoartele 93=3\dfrac{9}{3}=3, 124=3\dfrac{12}{4}=3, 155=3\dfrac{15}{5}=3 sunt toate egale, deci x=3x=3 și raportul de asemănare este k=3k=3.

Exemplul 12: recunoașterea criteriului corect dintr-un enunț

Un elev are: AB=6AB = 6 cm, DE=9DE = 9 cm, ∢B≡∢E\angle B \equiv \angle E, ∢C≡∢F\angle C \equiv \angle F. El scrie „criteriul LUL, pentru că am o latură și un unghi”. Este corect?

Vezi rezolvarea

Nu. Datele sunt: O SINGURĂ latură (AB↔DEAB \leftrightarrow DE) și DOUĂ unghiuri (∢B≡∢E\angle B \equiv \angle E, ∢C≡∢F\angle C \equiv \angle F). LUL cere DOUĂ laturi și UN unghi cuprins; aici avem invers.

De fapt, cele două unghiuri (∢B\angle B, ∢C\angle C) sunt suficiente SINGURE pentru criteriul UU; latura AB=6AB=6, DE=9DE=9 este o informație în plus (dă direct raportul k=9/6=3/2k = 9/6 = 3/2), dar nu schimbă faptul că, aici, criteriul aplicat este UU, nu LUL.

Exemplul 13: consecință versus criteriu, într-o problemă

Se știe (deja demonstrat) că △ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF, cu AB=5AB=5, BC=7BC=7, DE=15DE=15. Un elev vrea să afle EFEF scriind mai întâi criteriul LLL cu cele două laturi date. Este nevoie de criteriu aici?

Vezi rezolvarea

Nu. Asemănarea este deja STABILITĂ (enunțul o dă ca fapt cunoscut), deci nu mai trebuie demonstrată cu un criteriu. Folosești direct CONSECINȚA: toate laturile corespunzătoare sunt proporționale, cu același kk.

k=DEAB=155=3k = \dfrac{DE}{AB} = \dfrac{15}{5} = 3
EF=k⋅BC=3⋅7=21EF = k \cdot BC = 3 \cdot 7 = 21

Criteriile (UU, LUL, LLL) se folosesc DOAR când trebuie să DEMONSTREZI asemănarea. Odată stabilită, folosești direct proporționalitatea laturilor.

Greșeli frecvente

  • Presupun corespondența vârfurilor din poziția lor pe desen, nu din notația △ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF.

    Corespondența se citește EXCLUSIV din ordinea literelor în notație: A↔DA \leftrightarrow D, B↔EB \leftrightarrow E, C↔FC \leftrightarrow F, indiferent cum sunt așezate triunghiurile pe desen (rotite, răsturnate).

  • Confund asemănarea cu congruența, tratând laturile corespunzătoare ca fiind egale.

    La asemănare, laturile corespunzătoare sunt PROPORȚIONALE (raport kk), nu neapărat egale. Doar când k=1k=1, asemănarea devine și congruență.

  • Declar triunghiuri asemenea folosind doar DOUĂ rapoarte de laturi egale, fără al treilea (pentru LLL) sau fără un unghi cuprins (pentru LUL).

    LLL cere TOATE TREI rapoartele egale; dacă ai doar două laturi proporționale, ai nevoie și de unghiul cuprins (LUL) sau de o a treia latură verificată.

  • Aplic criteriul LUL cu unghiul care NU este cuprins între cele două laturi date.

    La LUL, unghiul trebuie să fie exact cel dintre cele două laturi folosite ca date (comun celor două segmente). Un alt unghi, chiar congruent, nu formează criteriul LUL.

  • Cred că două triunghiuri cu un unghi comun congruent sunt automat asemenea.

    UN SINGUR unghi congruent nu este suficient (există infinit de multe triunghiuri cu un unghi dat, de forme diferite). Ai nevoie de DOUĂ unghiuri (UU) sau de un unghi plus laturile proporționale (LUL).

  • Folosesc o consecință a asemănării (de exemplu, „laturile sunt proporționale”) ca argument PENTRU a demonstra asemănarea, fără să fi verificat de fapt un criteriu complet.

    O consecință se aplică DUPĂ ce asemănarea este stabilită printr-un criteriu (sau este dată). Nu poți presupune concluzia ca să demonstrezi ipoteza.

  • Amestec rapoarte scrise în direcții diferite (uneori maremic\dfrac{\text{mare}}{\text{mic}}, alteori micmare\dfrac{\text{mic}}{\text{mare}}) în același calcul.

    Alege o singură direcție pentru raportul de asemănare kk (de exemplu, întotdeauna „triunghiul mare supra triunghiul mic”) și păstrează-o pe tot parcursul rezolvării.

  • Cred că triunghiurile trebuie să aibă aceeași orientare (nerăsturnate) ca să fie asemenea.

    Asemănarea nu depinde de orientare: un triunghi rotit sau răsturnat (simetric) poate fi perfect asemenea cu altul, atât timp cât unghiurile corespunzătoare sunt congruente și laturile proporționale.

Exerciții

Ușor

  1. Ce înseamnă că două triunghiuri sunt asemenea?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Au unghiurile corespunzătoare congruente și laturile corespunzătoare proporționale (același raport kk).

  2. Câte criterii de asemănare a triunghiurilor ai învățat în această lecție? Numește-le.

    Arată răspunsul

    Răspuns: Trei: UU, LUL, LLL.

  3. Scrie forma completă a prescurtării UU.

    Arată răspunsul

    Răspuns: Unghi – Unghi.

  4. △ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF, cu AB=4AB=4 cm, DE=8DE=8 cm. Cât este raportul de asemănare (de la ABCABC la DEFDEF)?

    Arată răspunsul

    Răspuns: k=2k=2.

  5. Triunghiul MNPMNP are ∢M=40°\angle M = 40°, ∢N=80°\angle N = 80°. Triunghiul XYZXYZ are ∢X=40°\angle X = 40°, ∢Y=80°\angle Y = 80°. Sunt asemenea?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Da, prin criteriul UU.

  6. Ce criteriu se aplică atunci când ai două laturi proporționale și unghiul cuprins între ele congruent?

    Arată răspunsul

    Răspuns: LUL.

  7. △ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF are perimetrul lui ABCABC egal cu 1818 cm și raportul de asemănare k=2k=2. Calculează perimetrul lui DEFDEF.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 3636 cm.

  8. Adevărat sau fals: „Orice două triunghiuri congruente sunt și asemenea.”

    Arată răspunsul

    Răspuns: Adevărat (cu k=1k=1).

Mediu

  1. △ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF, cu AB=5AB=5, BC=6BC=6, CA=9CA=9 (cm), DE=15DE=15 cm. Calculează EFEF și FDFD.

    Arată răspunsul

    Răspuns: EF=18EF=18 cm, FD=27FD=27 cm.

    k=15/5=3k = 15/5 = 3; EF=3⋅6=18EF = 3\cdot6=18; FD=3⋅9=27FD=3\cdot9=27.

  2. În triunghiul ABCABC, D∈ABD \in AB, E∈ACE \in AC, DE∥BCDE \parallel BC, AD=9AD=9, AB=15AB=15, BC=20BC=20. Calculează raportul de asemănare △ABC∼△ADE\triangle ABC \sim \triangle ADE și lungimea DEDE.

    Arată răspunsul

    Răspuns: k=35k = \dfrac{3}{5}, DE=12DE = 12 cm.

    k=AD/AB=9/15=3/5k = AD/AB = 9/15 = 3/5; DE=(3/5)⋅20=12DE = (3/5)\cdot 20 = 12.

  3. Triunghiul PQRPQR are ∢P=48°\angle P=48°, ∢Q=72°\angle Q=72°. Triunghiul STUSTU are ∢S=60°\angle S=60°, ∢T=72°\angle T=72°. Sunt asemenea? Justifică.

    Arată răspunsul

    Răspuns: Da, prin UU, cu corespondența Q↔TQ \leftrightarrow T, P↔UP \leftrightarrow U, R↔SR \leftrightarrow S.

    ∢R=180−48−72=60°\angle R = 180-48-72=60°; unghiurile lui STUSTU: S=60°S=60°, T=72°T=72°, U=48°U=48°; perechile egale sunt P(48°)↔U(48°)P(48°)\leftrightarrow U(48°), Q(72°)↔T(72°)Q(72°)\leftrightarrow T(72°), R(60°)↔S(60°)R(60°)\leftrightarrow S(60°).

  4. Triunghiul ABCABC are AB=6AB=6, AC=9AC=9 (cm), ∢A=70°\angle A = 70°. Triunghiul DEFDEF are DE=10DE=10, DF=15DF=15 (cm), ∢D=70°\angle D = 70°. Sunt asemenea? Cu ce criteriu?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Da, prin LUL.

    DEAB=106=53\dfrac{DE}{AB}=\dfrac{10}{6}=\dfrac{5}{3}, DFAC=159=53\dfrac{DF}{AC}=\dfrac{15}{9}=\dfrac{5}{3}, egale; unghiul cuprins (∢A\angle A, ∢D\angle D) congruent.

  5. Triunghiul ABCABC are AB=6AB=6, BC=8BC=8, CA=10CA=10 (cm). Triunghiul DEFDEF are DE=15DE=15, EF=20EF=20, FD=24FD=24 (cm). Sunt asemenea? Cu ce criteriu?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Nu.

    DEAB=2,5\dfrac{DE}{AB}=2{,}5, EFBC=2,5\dfrac{EF}{BC}=2{,}5, FDCA=2,4\dfrac{FD}{CA}=2{,}4: al treilea raport diferă, deci LLL nu se confirmă.

  6. În triunghiul ABCABC, D∈ABD \in AB, E∈ACE \in AC și DE∥BCDE \parallel BC, cu AB=18AB=18, AD=12AD=12, AC=21AC=21 (cm). Cu teorema fundamentală a asemănării, calculează raportul de asemănare k=ADABk = \dfrac{AD}{AB}, apoi AEAE și ECEC.

    Arată răspunsul

    Răspuns: k=23k=\dfrac{2}{3}, AE=14AE=14 cm, EC=7EC=7 cm.

    △ADE∼△ABC\triangle ADE \sim \triangle ABC, cu k=1218=23k = \dfrac{12}{18} = \dfrac{2}{3}; AE=k⋅AC=23⋅21=14AE = k \cdot AC = \dfrac{2}{3}\cdot 21 = 14; EC=21−14=7EC = 21-14=7.

  7. Triunghiul ABCABC are AB=xAB=x, BC=10BC=10 (cm), iar triunghiul DEFDEF are DE=18DE=18, EF=15EF=15 (cm). Se știe ∢B≡∢E\angle B \equiv \angle E. Pentru ce valoare a lui xx sunt triunghiurile asemenea prin LUL, în corespondența A↔DA \leftrightarrow D, B↔EB \leftrightarrow E, C↔FC \leftrightarrow F?

    Arată răspunsul

    Răspuns: x=12x=12 cm.

    Unghiul cuprins este BB, respectiv EE, deci trebuie DEAB=EFBC\dfrac{DE}{AB}=\dfrac{EF}{BC}: 18x=1510=32\dfrac{18}{x}=\dfrac{15}{10}=\dfrac{3}{2}, de unde 3x=363x=36 și x=12x=12.

  8. Explică, într-o frază, diferența dintre un criteriu de asemănare și o consecință a asemănării.

    Arată răspunsul

    Răspuns: Criteriul este o condiție suficientă, verificată ÎNAINTE, ca să demonstrezi asemănarea; consecința (de exemplu, proporționalitatea tuturor laturilor) rezultă DUPĂ ce asemănarea este deja stabilită.

  9. Triunghiul ABCABC are perimetrul 4040 cm. Triunghiul DEF∼△ABCDEF \sim \triangle ABC are DE=54⋅ABDE = \dfrac{5}{4} \cdot AB. Calculează perimetrul lui DEFDEF.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 5050 cm.

    k=5/4k=5/4; PDEF=(5/4)⋅40=50P_{DEF} = (5/4)\cdot 40 = 50.

  10. Adevărat sau fals, cu justificare: „Dacă două triunghiuri au un unghi congruent și două perechi de laturi proporționale, dar unghiul NU este cuprins între laturile respective, atunci sunt asemenea.”

    Arată răspunsul

    Răspuns: Fals.

    Criteriul LUL cere ca unghiul congruent să fie cuprins între cele două laturi proporționale. Fără această condiție, datele nu formează niciun criteriu (nici UU, nici LUL, nici LLL) și asemănarea nu este garantată.

Provocare

  1. În triunghiul ABCABC, DD este pe ABAB astfel încât ∢ACD≡∢ABC\angle ACD \equiv \angle ABC. Arată că △ACD∼△ABC\triangle ACD \sim \triangle ABC și scrie relația dintre laturi.

    Arată răspunsul

    Răspuns: △ACD∼△ABC\triangle ACD \sim \triangle ABC, cu ACAB=ADAC=CDBC\dfrac{AC}{AB} = \dfrac{AD}{AC} = \dfrac{CD}{BC}, deci AC2=AD⋅ABAC^2 = AD \cdot AB.

    Unghiul din AA este comun; ∢ACD≡∢ABC\angle ACD \equiv \angle ABC este dat: criteriul UU dă △ACD∼△ABC\triangle ACD \sim \triangle ABC (corespondența A↔AA\leftrightarrow A, C↔BC\leftrightarrow B, D↔CD\leftrightarrow C), de unde ACAB=ADAC\dfrac{AC}{AB}=\dfrac{AD}{AC}, adică AC2=AD⋅ABAC^2 = AD\cdot AB.

  2. Triunghiul ABCABC are AB=xAB=x, BC=x+3BC=x+3, CA=x+6CA=x+6 (cm). Triunghiul DEF∼△ABCDEF \sim \triangle ABC (aceeași corespondență a vârfurilor) are DE=20DE=20, EF=32EF=32, FD=44FD=44 (cm). Calculează xx și raportul de asemănare.

    Arată răspunsul

    Răspuns: x=5x=5, k=4k=4.

    Din DEAB=EFBC\dfrac{DE}{AB}=\dfrac{EF}{BC} rezultă 20x=32x+3⇒20(x+3)=32x⇒20x+60=32x⇒12x=60⇒x=5\dfrac{20}{x}=\dfrac{32}{x+3} \Rightarrow 20(x+3)=32x \Rightarrow 20x+60=32x \Rightarrow 12x=60 \Rightarrow x=5. Verificare: BC=8BC=8, CA=11CA=11; 205=328=4411=4\dfrac{20}{5}=\dfrac{32}{8}=\dfrac{44}{11}=4.

  3. Un teren triunghiular ABCABC se împarte printr-un gard DE∥BCDE \parallel BC (D∈ABD \in AB, E∈ACE \in AC) în două părți: triunghiul ADEADE (spre AA) și patrulaterul DBCEDBCE. Dacă AD:DB=2:3AD:DB = 2:3, calculează raportul PADEPABC\dfrac{P_{ADE}}{P_{ABC}}.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 25\dfrac{2}{5}.

    AD:AB=2:(2+3)=2:5AD:AB = 2:(2+3)=2:5; △ADE∼△ABC\triangle ADE \sim \triangle ABC (UU, teorema fundamentală a asemănării) cu k=ADAB=25k=\dfrac{AD}{AB}=\dfrac{2}{5}, iar raportul perimetrelor este tot k=25k=\dfrac{2}{5}.

  4. Demonstrează că orice două triunghiuri echilaterale sunt asemenea.

    Arată răspunsul

    Răspuns: Da, întotdeauna, prin UU.

    Toate unghiurile unui triunghi echilateral măsoară 60°60°; oricare două unghiuri ale unui triunghi echilateral coincid cu oricare două unghiuri ale altuia (60°=60°60°=60°), deci UU se aplică mereu, indiferent de mărimea laturilor.

  5. Triunghiul ABCABC este isoscel (AB=ACAB=AC). Triunghiul DEFDEF este isoscel (DE=DFDE=DF), cu ∢A≡∢D\angle A \equiv \angle D (unghiurile de la vârf). Arată că △ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF.

    Arată răspunsul

    Răspuns: △ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF, prin UU.

    În triunghiul isoscel, unghiurile de la bază sunt egale: ∢B=∢C=180°−∢A2\angle B = \angle C = \dfrac{180°-\angle A}{2}, la fel ∢E=∢F=180°−∢D2\angle E=\angle F=\dfrac{180°-\angle D}{2}. Cu ∢A≡∢D\angle A \equiv \angle D, rezultă ∢B≡∢E\angle B \equiv \angle E, deci UU (unghiul din vârf + unghiul de la bază) dă asemănarea.

  6. Adevărat sau fals, cu justificare: „Dacă △ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF cu k=1k=1, atunci triunghiurile sunt neapărat identic poziționate pe desen.”

    Arată răspunsul

    Răspuns: Fals.

    k=1k=1 înseamnă congruență (laturi egale), dar congruența nu cere aceeași poziție: triunghiurile pot fi rotite, translatate sau simetrice, rămânând congruente (deci și asemenea).

Mini-test

Rezolvă pe caiet, apoi vezi răspunsul. Nu se salvează niciun punctaj.

  1. 1. Două triunghiuri asemenea au întotdeauna:

    1. laturi egale
    2. aceeași arie
    3. aceeași orientare pe desen
    4. unghiuri corespunzătoare congruente și laturi proporționale
    Arată răspunsul

    Răspuns: unghiuri corespunzătoare congruente și laturi proporționale

  2. 2. △ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF, AB=4AB=4 cm, DE=10DE=10 cm. Cât este raportul de asemănare (de la ABCABC la DEFDEF)?

    Arată răspunsul

    Răspuns: 2,52{,}5.

    k=10/4=2,5k = 10/4 = 2{,}5.

  3. 3. Criteriul LUL de asemănare cere:

    1. trei perechi de laturi proporționale
    2. două perechi de unghiuri congruente
    3. două perechi de laturi proporționale și unghiul cuprins congruent
    4. o latură și un unghi oarecare, necuprins
    Arată răspunsul

    Răspuns: două perechi de laturi proporționale și unghiul cuprins congruent

  4. 4. Teorema fundamentală a asemănării leagă asemănarea de:

    1. teorema lui Pitagora
    2. teorema lui Thales
    3. teorema unghiului exterior
    4. congruența triunghiurilor dreptunghice
    Arată răspunsul

    Răspuns: teorema lui Thales

  5. 5. Triunghiul ABCABC are perimetrul 2424 cm; △DEF∼△ABC\triangle DEF \sim \triangle ABC cu k=3k=3. Cât este perimetrul lui DEFDEF?

    Arată răspunsul

    Răspuns: 7272 cm.

    Perimetrul scalează cu kk: 24⋅3=7224 \cdot 3 = 72.

  6. 6. Care dintre următoarele NU este un criteriu de asemănare a triunghiurilor din această lecție?

    1. Formula ariei
    2. UU
    3. LUL
    4. LLL
    Arată răspunsul

    Răspuns: Formula ariei

  7. 7. Triunghiul ABCABC are AB=5AB=5, BC=7BC=7, CA=9CA=9 (cm); triunghiul DEFDEF are DE=10DE=10, EF=14EF=14, FD=18FD=18 (cm). Sunt asemenea?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Da.

    Toate trei rapoartele sunt 22: criteriul LLL se confirmă.

  8. 8. Un criteriu de asemănare este folosit pentru a:

    1. calcula aria unui triunghi
    2. demonstra că două triunghiuri sunt congruente
    3. calcula perimetrul unui triunghi oarecare
    4. demonstra că două triunghiuri sunt asemenea, fără să verifici toate cele șase elemente
    Arată răspunsul

    Răspuns: demonstra că două triunghiuri sunt asemenea, fără să verifici toate cele șase elemente

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre triunghiuri asemenea și triunghiuri congruente?

Ambele au unghiurile corespunzătoare congruente. La congruență, laturile corespunzătoare sunt EGALE (raport k=1k=1); la asemănare, laturile sunt doar PROPORȚIONALE, cu un raport kk oarecare.

Ce înseamnă criteriul UU?

Dacă două unghiuri ale unui triunghi sunt congruente cu două unghiuri corespunzătoare ale altui triunghi, cele două triunghiuri sunt asemenea (al treilea unghi este automat congruent).

Cum se leagă asemănarea de teorema lui Thales?

Teorema fundamentală a asemănării arată că o paralelă la o latură a unui triunghi „decupează” un triunghi mai mic, asemenea cu cel mare (criteriul UU). Rapoartele din teorema lui Thales sunt exact raportul de asemănare al acestor două triunghiuri.

Ce este raportul de asemănare?

Numărul kk prin care se înmulțesc toate laturile unui triunghi pentru a obține laturile corespunzătoare ale triunghiului asemenea. Perimetrul scalează la fel, tot cu kk; aria scalează cu k2k^2 (vezi lecția următoare).

Pot folosi o consecință a asemănării (de exemplu, o latură proporțională) ca dovadă că triunghiurile sunt asemenea?

Nu. O consecință se aplică DUPĂ ce asemănarea este deja stabilită, printr-un criteriu complet (UU, LUL sau LLL) sau dată direct în enunț.

Resurse utile

Ai terminat lecția

Triunghiuri asemenea. Criterii de asemănare. Teorema fundamentală a asemănării

Ai parcurs această lecție. Poți continua folosind navigarea de mai jos.