Probleme rezolvate

Probleme de matematică rezolvate

Exemple rezolvate pas cu pas, organizate după clasă și capitol. Citește enunțul, încearcă să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea.

1415 probleme · pagina 48 din 71

  1. Exemplul 12: demonstrație scurtă, simetria trapezului isoscel

    Într-un trapez isoscel ABCDABCD (AB∥DCAB \parallel DC, AD≡BCAD \equiv BC), diagonalele se intersectează în OO. Explică de ce OA≡OBOA \equiv OB.

    Arată rezolvarea

    Date: ABCDABCD trapez isoscel, deci are o axă de simetrie perpendiculară pe baze, prin mijloacele lor. Prin această simetrie, AA corespunde lui BB, iar DD corespunde lui CC.

    Diagonala ACAC corespunde, prin simetrie, diagonalei BDBD, deci cele două diagonale sunt imagini una a celeilalte. Punctul lor de intersecție OO se află pe axa de simetrie, deci este propriul lui corespondent.

    Cum AA corespunde lui BB și OO rămâne pe loc, distanța OAOA corespunde distanței OBOB, deci OA≡OBOA \equiv OB. Analog, OC≡ODOC \equiv OD.

    Vezi lecția
  2. Exemplul 13: un unghi drept atrage încă unul

    Un trapez are un unghi de 90°90°. Câte unghiuri drepte are, în total, acest trapez?

    Arată rezolvarea

    Exact două: unghiul dat, de 90°90°, și cel alăturat lui pe aceeași latură neparalelă, care este suplementar cu el, deci 180°−90°=90°180° - 90° = 90°. Celelalte două unghiuri, de pe cealaltă latură neparalelă, nu sunt drepte: altfel patrulaterul ar avea ambele perechi de laturi paralele și ar fi dreptunghi, nu trapez.

    Vezi lecția
  3. Exemplul 14: direcția implicației

    Un trapez are laturile neparalele congruente. Este neapărat isoscel? Dar dacă are doar unghiurile de la o bază congruente?

    Arată rezolvarea

    Laturile neparalele congruente este chiar definiția trapezului isoscel, deci da. Unghiurile de la o bază congruente sunt un criteriu de recunoaștere valid, deci și în acest caz trapezul este isoscel.

    Vezi lecția
  4. Exemplul 15: generalizare cu linia mijlocie

    Într-un trapez ABCDABCD (AB∥DCAB \parallel DC, ABAB baza mare), AB=2⋅DCAB = 2 \cdot DC. Exprimă linia mijlocie MNMN în funcție de DCDC.

    Arată rezolvarea
    MN=AB+DC2=2⋅DC+DC2=3⋅DC2MN = \dfrac{AB + DC}{2} = \dfrac{2 \cdot DC + DC}{2} = \dfrac{3 \cdot DC}{2}

    Așadar MN=32⋅DCMN = \dfrac{3}{2} \cdot DC, adică linia mijlocie este de 1,51{,}5 ori baza mică.

    Vezi lecția
  5. Exemplul 3: perimetru vs. arie, la același paralelogram

    Un paralelogram are laturile alăturate 88 cm și 66 cm, iar înălțimea corespunzătoare laturii de 88 cm este 4,54{,}5 cm. Calculează perimetrul și aria.

    Arată rezolvarea

    Perimetrul folosește laturile, aria folosește baza și înălțimea.

    P=2⋅(8+6)=28 cmP = 2 \cdot (8 + 6) = 28 \text{ cm}
    A=8⋅4,5=36 cm2A = 8 \cdot 4{,}5 = 36 \text{ cm}^2
    Vezi lecția
  6. Exemplul 6: unități amestecate

    Un triunghi are baza 150150 cm și înălțimea 0,80{,}8 m. Calculează aria, în m².

    Arată rezolvarea

    Convertim baza în metri înainte de calcul: 150 cm=1,5 m150 \text{ cm} = 1{,}5 \text{ m}.

    A=1,5⋅0,82=1,22=0,6 m2A = \dfrac{1{,}5 \cdot 0{,}8}{2} = \dfrac{1{,}2}{2} = 0{,}6 \text{ m}^2
    Vezi lecția
  7. Exemplul 8: aria rombului, o diagonală necunoscută

    Un romb are aria 4848 cm² și o diagonală de 1212 cm. Calculează cealaltă diagonală.

    Arată rezolvarea
    48=12⋅d248 = \dfrac{12 \cdot d}{2}
    48=6d48 = 6d
    d=8 cmd = 8 \text{ cm}
    Vezi lecția
  8. Exemplul 10: aria trapezului, calcul direct

    Un trapez are bazele 1414 cm și 88 cm, iar înălțimea 55 cm. Calculează aria.

    Arată rezolvarea
    A=(14+8)⋅52=22⋅52=55 cm2A = \dfrac{(14 + 8) \cdot 5}{2} = \dfrac{22 \cdot 5}{2} = 55 \text{ cm}^2
    Vezi lecția
  9. Exemplul 11: aria trapezului, o bază necunoscută

    Un trapez are aria 3636 cm², baza mare 1010 cm și înălțimea 44 cm. Calculează baza mică.

    Arată rezolvarea
    36=(10+b)⋅4236 = \dfrac{(10 + b) \cdot 4}{2}
    36=(10+b)⋅236 = (10 + b) \cdot 2
    18=10+b18 = 10 + b
    b=8 cmb = 8 \text{ cm}
    Vezi lecția
  10. Exemplul 12: alege corect ce se cere (perimetru sau arie)

    Un teren dreptunghiular are 3030 m lungime și 1818 m lățime. (a) Câți metri de gard sunt necesari pentru împrejmuire? (b) Câte m² are terenul, pentru însămânțare?

    Arată rezolvarea

    (a) Gardul urmărește conturul terenului, deci se cere perimetrul.

    P=2⋅(30+18)=96 mP = 2 \cdot (30 + 18) = 96 \text{ m}

    (b) Însămânțarea acoperă suprafața terenului, deci se cere aria.

    A=30⋅18=540 m2A = 30 \cdot 18 = 540 \text{ m}^2
    Vezi lecția
  11. Exemplul 13: aria unui poligon prin descompunere

    Un teren în formă de L este format din două dreptunghiuri alipite pe o latură comună de 44 m: unul de 1010 m ×\times 44 m și altul de 44 m ×\times 55 m. Calculează aria terenului.

    Arată rezolvarea

    Cele două dreptunghiuri nu se suprapun și acoperă tot terenul, deci aria terenului este suma ariilor lor.

    A1=10⋅4=40 m2A_1 = 10 \cdot 4 = 40 \text{ m}^2
    A2=4⋅5=20 m2A_2 = 4 \cdot 5 = 20 \text{ m}^2
    A=40+20=60 m2A = 40 + 20 = 60 \text{ m}^2
    Vezi lecția
  12. Exemplul 14: descompunere în triunghi și dreptunghi

    O grădină are forma unei case stilizate: un dreptunghi de 66 m ×\times 44 m, cu un triunghi deasupra (acoperișul), cu baza 66 m și înălțimea 33 m. Calculează aria totală a grădinii.

    Arată rezolvarea
    Adreptunghi=6⋅4=24 m2A_{\text{dreptunghi}} = 6 \cdot 4 = 24 \text{ m}^2
    Atriunghi=6⋅32=9 m2A_{\text{triunghi}} = \dfrac{6 \cdot 3}{2} = 9 \text{ m}^2
    A=24+9=33 m2A = 24 + 9 = 33 \text{ m}^2
    Vezi lecția
  13. Exemplul 15: aria unei figuri prin scădere

    Dintr-un dreptunghi de 1010 cm ×\times 88 cm se decupează, dintr-un colț, un dreptunghi mic de 33 cm ×\times 22 cm. Calculează aria figurii rămase.

    Arată rezolvarea

    Uneori descompunerea înseamnă scădere: aria figurii mari, minus aria bucății lipsă.

    Amare=10⋅8=80 cm2A_{\text{mare}} = 10 \cdot 8 = 80 \text{ cm}^2
    Adecupat=3⋅2=6 cm2A_{\text{decupat}} = 3 \cdot 2 = 6 \text{ cm}^2
    A=80−6=74 cm2A = 80 - 6 = 74 \text{ cm}^2
    Vezi lecția
  14. Exemplul 1: de la unghiul la centru la unghiul înscris

    Unghiul la centru ∢AOB\angle AOB are 84°84°. Cât are unghiul înscris ∢ACB\angle ACB, dacă CC este pe arcul mare AB⌢\overset{\frown}{AB}?

    Arată rezolvarea
    ∢ACB=∢AOB2\angle ACB = \dfrac{\angle AOB}{2}
    ∢ACB=84°2=42°\angle ACB = \dfrac{84°}{2} = 42°
    Vezi lecția