Probleme rezolvate

Probleme de matematică rezolvate

Exemple rezolvate pas cu pas, organizate după clasă și capitol. Citește enunțul, încearcă să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea.

1415 probleme · pagina 10 din 71

  1. Exemplul 6: ordinea operațiilor cu paranteze

    Calculează (0,4+0,6)×12(0{,}4 + 0{,}6) \times \dfrac{1}{2}.

    Arată rezolvarea

    Mai întâi calculăm paranteza.

    0,4+0,6=10{,}4 + 0{,}6 = 1

    Apoi înmulțim rezultatul cu 12\dfrac{1}{2}.

    1×12=121 \times \dfrac{1}{2} = \dfrac{1}{2}
    Vezi lecția
  2. Exemplul 7: ordinea operațiilor fără paranteze

    Calculează 0,2×5−120{,}2 \times 5 - \dfrac{1}{2}.

    Arată rezolvarea

    Mai întâi înmulțirea, apoi scăderea.

    0,2×5=10{,}2 \times 5 = 1
    1−12=121 - \dfrac{1}{2} = \dfrac{1}{2}
    Vezi lecția
  3. Exemplul 8: calcul mixt cu trei termeni

    Calculează 15+0,3+50%\dfrac{1}{5} + 0{,}3 + 50\%.

    Arată rezolvarea

    Aducem toți termenii la formă zecimală.

    15=0,250%=0,5\dfrac{1}{5} = 0{,}2 \qquad 50\% = 0{,}5
    0,2+0,3+0,5=10{,}2 + 0{,}3 + 0{,}5 = 1
    Vezi lecția
  4. Exemplul 9: caz contextual

    Un elev a mâncat 14\dfrac{1}{4} dintr-o pizza, iar altul 30%30\% din aceeași pizza. Cine a mâncat mai mult?

    Arată rezolvarea

    Aducem ambele la formă zecimală: 14=0,25\dfrac{1}{4} = 0{,}25 și 30%=0,330\% = 0{,}3.

    0,3>0,250{,}3 > 0{,}25, deci al doilea elev a mâncat mai mult.

    Vezi lecția
  5. Exemplul 1: adunare cu zecimale

    Un covrig costă 1,80 lei, iar o sticlă de apă costă 2,35 lei. Cât costă amândouă la un loc?

    Arată rezolvarea
    1,80+2,35=4,151{,}80 + 2{,}35 = 4{,}15

    Răspuns: amândouă costă 4,15 lei.

    Verificare: 4,15>1,804{,}15 > 1{,}80 și 4,15>2,354{,}15 > 2{,}35, cum trebuie la o sumă.

    Vezi lecția
  6. Exemplul 2: scădere cu zecimale

    O sfoară are 3,20 m. Se taie o bucată de 1,45 m. Cât rămâne din sfoară?

    Arată rezolvarea
    3,20−1,45=1,753{,}20 - 1{,}45 = 1{,}75

    Răspuns: rămân 1,75 m de sfoară.

    Verificare: 1,75<3,201{,}75 < 3{,}20, cum trebuie la o scădere.

    Vezi lecția
  7. Exemplul 3: reducere la unitate, preț

    5 caiete costă 14 lei. Cât costă 8 caiete la același preț?

    Arată rezolvarea
    1. Un caiet costă 14:5=2,8014 : 5 = 2{,}80 lei.
    2. 8 caiete costă 2,80⋅8=22,402{,}80 \cdot 8 = 22{,}40 lei.

    Răspuns: 8 caiete costă 22,40 lei.

    Vezi lecția
  8. Exemplul 4: reducere la unitate, cantitate

    Un robinet lasă să curgă 6,5 litri de apă în 5 minute, în ritm constant. Câți litri curg în 8 minute?

    Arată rezolvarea
    1. Într-un minut curg 6,5:5=1,36{,}5 : 5 = 1{,}3 litri.
    2. În 8 minute curg 1,3⋅8=10,41{,}3 \cdot 8 = 10{,}4 litri.

    Răspuns: în 8 minute curg 10,4 litri.

    Vezi lecția
  9. Exemplul 5: medie aritmetică într-o problemă

    Un elev a alergat 100 m în trei zile: 15,4 secunde, 15,8 secunde și 14,9 secunde. Care este timpul mediu?

    Arată rezolvarea
    1. Suma timpilor: 15,4+15,8+14,9=46,115{,}4 + 15{,}8 + 14{,}9 = 46{,}1 secunde.
    2. Media: 46,1:3=15,3(6)46{,}1 : 3 = 15{,}3(6) secunde, aproximată la 15,3715{,}37 secunde.

    Verificare: media 15,3715{,}37 este între cea mai mică valoare (14,914{,}9) și cea mai mare (15,815{,}8), cum trebuie la o medie.

    Vezi lecția
  10. Exemplul 6: problemă cu bani, metoda comparației

    3 covrigi și 2 sucuri costă 15,50 lei. 3 covrigi și 5 sucuri costă 24,50 lei. Cât costă un covrig și cât costă un suc?

    Arată rezolvarea
    1. Numărul de covrigi este același, diferența este de 3 sucuri în plus.
    2. Cele 3 sucuri în plus costă 24,50−15,50=924{,}50 - 15{,}50 = 9 lei, deci un suc costă 9:3=39 : 3 = 3 lei.
    3. Din prima situație: 3 covrigi costă 15,50−2⋅3=9,5015{,}50 - 2 \cdot 3 = 9{,}50 lei, deci un covrig costă 9,50:3=3,1(6)9{,}50 : 3 = 3{,}1(6) lei.

    Aici numerele nu au ieșit foarte „rotunde”, ceea ce se poate întâmpla în viața reală. Verifici înmulțind înapoi și comparând cu datele din enunț.

    Vezi lecția
  11. Exemplul 7: problemă cu lungimi și mai multe operații

    Un croitor are o rolă de 25 m de material. Taie 4 bucăți egale de 3,25 m fiecare pentru rochii. Câți metri de material îi rămân pe rolă?

    Arată rezolvarea
    25−4⋅3,2525 - 4 \cdot 3{,}25întâi înmulțirea, apoi scăderea
    4⋅3,25=134 \cdot 3{,}25 = 13materialul folosit
    25−13=1225 - 13 = 12materialul rămas

    Răspuns: pe rolă rămân 12 m de material.

    Vezi lecția
  12. Exemplul 8: problemă cu cantități, reducere la unitate inversă

    3 muncitori termină o lucrare în 8,4 ore, lucrând în același ritm. În câte ore ar termina aceeași lucrare 4 muncitori?

    Arată rezolvarea
    1. Un singur muncitor ar lucra de 3 ori mai mult: 8,4⋅3=25,28{,}4 \cdot 3 = 25{,}2 ore.
    2. 4 muncitori împart munca: 25,2:4=6,325{,}2 : 4 = 6{,}3 ore.

    Aici mai mulți muncitori înseamnă mai puțin timp, deci pasul spre unitate a fost o înmulțire, nu o împărțire.

    Vezi lecția
  13. Exemplul 9: metoda mersului invers, cu paranteze

    M-am gândit la un număr. L-am adunat cu 0,5, am înmulțit rezultatul cu 4 și am obținut 22. Care este numărul?

    Arată rezolvarea
    1. Desfac înmulțirea cu 4: 22:4=5,522 : 4 = 5{,}5.
    2. Desfac adunarea lui 0,50{,}5: 5,5−0,5=55{,}5 - 0{,}5 = 5.

    Numărul este 5. Probă: (5+0,5)⋅4=5,5⋅4=22(5 + 0{,}5) \cdot 4 = 5{,}5 \cdot 4 = 22.

    Vezi lecția
  14. Exemplul 10: metoda falsei ipoteze, bilete

    La un spectacol s-au vândut 15 bilete, unele de 12,5 lei și altele de 20 lei, în total 232,5 lei. Câte bilete de fiecare fel s-au vândut?

    Arată rezolvarea
    1. Presupun că toate cele 15 bilete sunt de 12,512{,}5 lei: 15⋅12,5=187,515 \cdot 12{,}5 = 187{,}5 lei.
    2. Lipsesc 232,5−187,5=45232{,}5 - 187{,}5 = 45 lei.
    3. Un bilet de 2020 lei în locul unuia de 12,512{,}5 lei aduce 20−12,5=7,520 - 12{,}5 = 7{,}5 lei în plus. Deci sunt 45:7,5=645 : 7{,}5 = 6 bilete de 2020 lei.
    4. Restul sunt de 12,512{,}5 lei: 15−6=915 - 6 = 9 bilete.

    Probă: 9⋅12,5+6⋅20=112,5+120=232,59 \cdot 12{,}5 + 6 \cdot 20 = 112{,}5 + 120 = 232{,}5.

    Vezi lecția
  15. Exemplul 11: alegerea metodei potrivite

    Un bilet de autobuz costă 3,5 lei. Un elev pornește de acasă cu 20 de lei, cumpără 4 bilete și, cu ce-i rămâne, își cumpără un caiet de 4,80 lei. Câți lei îi rămân după toate acestea?

    Arată rezolvarea

    Enunțul nu spune direct ce operații să faci. Trebuie să le identifici singur, în ordine: cheltuiala cu biletele, apoi scăderea din suma inițială, apoi scăderea prețului caietului.

    20−4⋅3,5−4,8020 - 4 \cdot 3{,}5 - 4{,}80întâi înmulțirea, apoi scăderile în ordine
    4⋅3,5=144 \cdot 3{,}5 = 14prețul celor 4 bilete
    20−14=620 - 14 = 6ce rămâne după bilete
    6−4,80=1,206 - 4{,}80 = 1{,}20ce rămâne după caiet

    Răspuns: elevului îi rămân 1,20 lei.

    Vezi lecția
  16. Exemplul 12: problemă cu cantități și verificare

    Dintr-un sac de 12,6 kg de orez se pun în pungi egale de 0,9 kg. Câte pungi rezultă?

    Arată rezolvarea
    12,6:0,9=1412{,}6 : 0{,}9 = 14

    Răspuns: rezultă 14 pungi.

    Verificare: 14⋅0,9=12,614 \cdot 0{,}9 = 12{,}6, exact cantitatea de orez din sac.

    Vezi lecția
  17. Exemplul 13: masă și bani, unități diferite

    Brânza costă 36 de lei kilogramul. Cât costă 750 g de brânză?

    Arată rezolvarea

    Prețul este dat pe kilogram, iar cantitatea în grame. Aducem cantitatea la kilograme.

    750 g=750:1000 kg=0,75 kg750 \text{ g} = 750 : 1000 \text{ kg} = 0{,}75 \text{ kg}1 kg = 1000 g
    0,75⋅36=270{,}75 \cdot 36 = 27reducere la unitate: prețul unui kilogram, înmulțit cu cantitatea

    Răspuns: 750 g de brânză costă 27 de lei. Verificare: 750 g este mai puțin de 1 kg, deci prețul trebuie să fie sub 36 de lei. Se potrivește.

    Vezi lecția
  18. Exemplul 14: timp scris cu virgulă

    Un tren pleacă la ora 9 și 20 de minute și călătorește 2,25 h. La ce oră ajunge?

    Arată rezolvarea

    Transformăm partea zecimală a duratei în minute, înmulțind cu 60, nu cu 100.

    0,25 h=0,25⋅60 min=15 min0{,}25 \text{ h} = 0{,}25 \cdot 60 \text{ min} = 15 \text{ min}
    2,25 h=2 h 15 min2{,}25 \text{ h} = 2 \text{ h } 15 \text{ min}

    De la ora 9 și 20 de minute adunăm 2 h și ajungem la ora 11 și 20 de minute, apoi încă 15 min.

    Răspuns: trenul ajunge la ora 11 și 35 de minute. Greșeala de evitat: 2,25 h nu înseamnă 2 h 25 min.

    Vezi lecția
  19. Clasa a V-a

    Organizarea datelorFrecvență. Organizarea datelor în tabele

    Exemplul 1: identifică valorile distincte

    Care sunt valorile distincte din setul de date 18,20,18,19,20,1818, 20, 18, 19, 20, 18 (temperaturi, în grade)?

    Arată rezolvarea

    Parcurgi șirul și reții fiecare valoare o singură dată: 18, 20, 19 apar, restul se repetă.

    18,19,2018, 19, 20
    Vezi lecția
  20. Clasa a V-a

    Organizarea datelorFrecvență. Organizarea datelor în tabele

    Exemplul 2: numără aparițiile unei valori

    În setul 18,20,18,19,20,1818, 20, 18, 19, 20, 18, care este frecvența valorii 18?

    Arată rezolvarea
    18,20,18,19,20,18\mathbf{18}, 20, \mathbf{18}, 19, 20, \mathbf{18}

    Valoarea 18 apare de 3 ori, deci frecvența ei este 3.

    Vezi lecția