Exerciții

Exerciții de matematică cu răspunsuri

Exerciții cu răspunsuri, de la ușor la provocare. Rezolvă pe caiet, apoi verifică răspunsul.

2589 exerciții · pagina 101 din 130

  1. Clasa a VII-aProvocare

    Trigonometrie în triunghiul dreptunghicRezolvarea triunghiului dreptunghic. Aplicații

    Un pătrat și un triunghi echilateral au aceeași latură aa. Arată, în formă exactă, cu cât este mai mare diagonala pătratului decât înălțimea triunghiului (răspunsul rămâne în funcție de aa).

    Arată răspunsul

    Răspuns: a2−a32=a(2−32)a\sqrt2 - \dfrac{a\sqrt3}{2} = a\left(\sqrt2-\dfrac{\sqrt3}{2}\right).

    Arată rezolvarea

    Diagonala pătratului =a2=a\sqrt2; înălțimea triunghiului =a32=\dfrac{a\sqrt3}{2}; diferența se scrie direct, fără o valoare numerică (depinde de aa).

    Vezi lecția
  2. Clasa a VII-aProvocare

    Trigonometrie în triunghiul dreptunghicRezolvarea triunghiului dreptunghic. Aplicații

    Triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA, cu ∢B=60°\angle B=60° și ipotenuza BC=2kBC=2k (k>0k>0). Calculează catetele în funcție de kk, cu sin⁡\sin și cos⁡\cos, și verifică faptul că ele sunt kk și k3k\sqrt3, oricare ar fi kk.

    Arată răspunsul

    Răspuns: AB=kAB=k, AC=k3AC=k\sqrt3, pentru orice k>0k>0.

    Arată rezolvarea

    Alăturată =2k⋅cos⁡60°=2k⋅12=k=2k\cdot\cos60°=2k\cdot\tfrac12=k; opusă =2k⋅sin⁡60°=2k⋅32=k3=2k\cdot\sin60°=2k\cdot\tfrac{\sqrt3}{2}=k\sqrt3.

    Vezi lecția
  3. Clasa a VII-aProvocare

    Trigonometrie în triunghiul dreptunghicRezolvarea triunghiului dreptunghic. Aplicații

    Un hexagon regulat este înscris într-un cerc de rază 66 cm, iar un pătrat are aceeași diagonală cât dublul apotemei hexagonului. Află latura pătratului.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 363\sqrt6 cm.

    Arată rezolvarea

    Apotema hexagonului: m=6⋅cos⁡30°=33m=6\cdot\cos30°=3\sqrt3 cm; dublul ei, d=63d=6\sqrt3 cm, este diagonala pătratului. Latura pătratului: a=d2=632=63⋅22=662=36a=\dfrac{d}{\sqrt2}=\dfrac{6\sqrt3}{\sqrt2}=\dfrac{6\sqrt3\cdot\sqrt2}{2}=\dfrac{6\sqrt6}{2}=3\sqrt6 cm.

    Vezi lecția
  4. Clasa a VIII-aMediu

    Intervale și inecuațiiMulțimi definite printr-o proprietate. Intervale de numere reale

    Scrie ca interval mulțimea { x∈R∣−3<x≤2 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid -3 < x \le 2 \,\} și spune ce tip este.

    Arată răspunsul

    Răspuns: (−3,2](-3, 2], interval semiînchis.

    Arată rezolvarea

    Capătul −3-3 exclus (<<), capătul 22 inclus (≤\le).

    Vezi lecția
  5. Clasa a VIII-aMediu

    Intervale și inecuațiiMulțimi definite printr-o proprietate. Intervale de numere reale

    Precizează dacă −1∈(−1,4]-1 \in (-1, 4] și dacă 4∈(−1,4]4 \in (-1, 4].

    Arată răspunsul

    Răspuns: −1∉(−1,4]-1 \notin (-1, 4]; 4∈(−1,4]4 \in (-1, 4].

    Arată rezolvarea

    Capătul −1-1 are paranteză rotundă (exclus), capătul 44 are paranteză dreaptă (inclus).

    Vezi lecția
  6. Clasa a VIII-aMediu

    Intervale și inecuațiiMulțimi definite printr-o proprietate. Intervale de numere reale

    Pe o axă, un segment îngroșat merge de la −2-2 (paranteză rotundă) la 33 (paranteză dreaptă). Ce interval este reprezentat?

    Arată răspunsul

    Răspuns: (−2,3](-2, 3].

    Arată rezolvarea

    Paranteză rotundă la −2-2 = exclus; paranteză dreaptă la 33 = inclus.

    Vezi lecția
  7. Clasa a VIII-aProvocare

    Intervale și inecuațiiMulțimi definite printr-o proprietate. Intervale de numere reale

    Scrie ca interval mulțimea numerelor reale care sunt în același timp mai mari sau egale cu −1-1 și strict mai mici decât 9\sqrt{9}.

    Arată răspunsul

    Răspuns: [−1,3)[-1, 3).

    Arată rezolvarea

    9=3\sqrt{9} = 3. Condiția este −1≤x<3-1 \le x < 3.

    Vezi lecția
  8. Clasa a VIII-aProvocare

    Intervale și inecuațiiMulțimi definite printr-o proprietate. Intervale de numere reale

    Un elev scrie mulțimea { x∈R∣x≤4 }\{\, x \in \mathbb{R} \mid x \le 4 \,\} ca [−∞,4][-\infty, 4]. Ce este greșit și cum se scrie corect?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Greșit: −∞-\infty nu poate avea paranteză dreaptă. Corect: (−∞,4](-\infty, 4].

    Arată rezolvarea

    −∞-\infty nu este număr real, deci nu este capăt inclus; lângă el se pune mereu paranteză rotundă.

    Vezi lecția
  9. Clasa a VIII-aProvocare

    Intervale și inecuațiiMulțimi definite printr-o proprietate. Intervale de numere reale

    Câte numere întregi sunt în intervalul (−2,3](-2, 3]? Dar câte numere reale?

    Arată răspunsul

    Răspuns: 55 numere întregi (−1,0,1,2,3-1, 0, 1, 2, 3); numere reale, infinit de multe.

    Arată rezolvarea

    Capătul −2-2 este exclus, deci −2-2 nu se numără; capătul 33 este inclus. Un interval conține infinit de multe numere reale.

    Vezi lecția
  10. Clasa a VIII-aUșor

    Intervale și inecuațiiOperații cu intervale: intersecția și reuniunea

    Determină A∩BA \cap B pentru A=[2,5]A = [2, 5] și B=[4,8]B = [4, 8].

    Arată răspunsul

    Răspuns: [4,5][4, 5].

    Arată rezolvarea

    Suprapunerea celor două intervale este de la 44 la 55.

    Vezi lecția
  11. Clasa a VIII-aUșor

    Intervale și inecuațiiOperații cu intervale: intersecția și reuniunea

    Determină A∪BA \cup B pentru A=[2,5]A = [2, 5] și B=[4,8]B = [4, 8].

    Arată răspunsul

    Răspuns: [2,8][2, 8].

    Arată rezolvarea

    Reuniunea acoperă tot, de la 22 la 88, fără gol.

    Vezi lecția
  12. Clasa a VIII-aUșor

    Intervale și inecuațiiOperații cu intervale: intersecția și reuniunea

    Determină A∪BA \cup B pentru A=[1,2]A = [1, 2] și B=[5,6]B = [5, 6].

    Arată răspunsul

    Răspuns: [1,2]∪[5,6][1, 2] \cup [5, 6].

    Arată rezolvarea

    Fiind disjuncte, reuniunea rămâne scrisă ca două intervale.

    Vezi lecția