Probleme rezolvate

Probleme de matematică rezolvate

Exemple rezolvate pas cu pas, organizate după clasă și capitol. Citește enunțul, încearcă să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea.

1415 probleme · pagina 5 din 71

  1. Clasa a V-a

    DivizibilitateNumere prime și numere compuse

    Exemplul 1: 2, singurul număr prim par

    Este 2 număr prim sau compus?

    Arată rezolvarea

    Divizorii lui 2 sunt 1 și 2. Exact doi divizori.

    2 este prim. E și singurul număr prim par.

    Vezi lecția
  2. Clasa a V-a

    DivizibilitateNumere prime și numere compuse

    Exemplul 2: un număr prim, verificat prin încercări

    Este 7 număr prim sau compus?

    Arată rezolvarea

    Testezi candidații până la jumătatea lui 7 (adică până la 3): 2 nu divide 7, 3 nu divide 7.

    Divizorii lui 7 sunt doar 1 și 7. 7 este prim.

    Vezi lecția
  3. Clasa a V-a

    DivizibilitateNumere prime și numere compuse

    Exemplul 3: un număr compus impar, care nu se termină în 5

    Este 9 număr prim sau compus?

    Arată rezolvarea

    Divizorii lui 9 sunt 1, 3, 9. Trei divizori, mai mult decât doi.

    9 este compus.

    Vezi lecția
  4. Clasa a V-a

    DivizibilitateNumere prime și numere compuse

    Exemplul 4: un număr compus, recunoscut după ultima cifră

    Este 15 număr prim sau compus?

    Arată rezolvarea

    Ultima cifră, 5, arată că 15 se divide cu 5 (15:5=315 : 5 = 3). Are deja un divizor în afară de 1 și 15.

    15 este compus, cu divizorii 1, 3, 5, 15.

    Vezi lecția
  5. Clasa a V-a

    DivizibilitateNumere prime și numere compuse

    Exemplul 5: cazul lui 1

    Este 1 număr prim sau compus?

    Arată rezolvarea

    1 are un singur divizor, pe el însuși. Nu are exact doi divizori (ca un prim), nici mai mult de doi (ca un compus).

    1 nu este nici prim, nici compus.

    Vezi lecția
  6. Clasa a V-a

    DivizibilitateNumere prime și numere compuse

    Exemplul 6: folosește criteriul pentru 3

    Este 39 număr prim sau compus?

    Arată rezolvarea
    3+9=123 + 9 = 12Suma cifrelor lui 39.

    12 se divide cu 3, deci 39 se divide cu 3 (39:3=1339 : 3 = 13). 39 are un divizor în afară de 1 și 39.

    39 este compus.

    Vezi lecția
  7. Clasa a V-a

    DivizibilitateNumere prime și numere compuse

    Exemplul 7: testează un număr par

    Este 58 număr prim sau compus?

    Arată rezolvarea

    Ultima cifră, 8, este pară, deci 58 se divide cu 2 (58:2=2958 : 2 = 29).

    58 este compus. Fiind par și mai mare decât 2, nu putea fi prim.

    Vezi lecția
  8. Clasa a V-a

    DivizibilitateNumere prime și numere compuse

    Exemplul 8: găsește numerele prime dintr-o listă

    Din numerele 12,17,21,23,2812, 17, 21, 23, 28, care sunt prime?

    Arată rezolvarea

    12: par, deci compus. 17: nu se divide cu 2, 3, 5 sau 7 (jumătatea lui 17 este 8,5), deci este prim. 21: suma cifrelor este 2+1=32+1=3, deci se divide cu 3 și este compus. 23: nu se divide cu 2, 3, 5, 7 sau 11 (jumătatea lui 23 este 11,5), deci este prim. 28: par, compus.

    Numerele prime din listă sunt 17 și 23.

    Vezi lecția
  9. Clasa a V-a

    DivizibilitateNumere prime și numere compuse

    Exemplul 9: un caz care pare prim la prima vedere

    Este 91 număr prim sau compus?

    Arată rezolvarea

    91 nu e par, nu se termină în 0 sau 5, iar suma cifrelor, 9+1=109+1=10, nu se divide nici cu 3, nici cu 9. Criteriile din lecția anterioară nu găsesc niciun divizor.

    Trebuie să încerci mai departe. La împărțirea directă prin 7 obții 91:7=1391 : 7 = 13, fără rest.

    91 este compus (91=7⋅1391 = 7 \cdot 13), deși niciunul dintre criteriile rapide nu-l prindea. De aceea nu te opri din verificare doar pentru că criteriile pentru 2, 3, 5 și 9 nu găsesc niciun divizor.

    Vezi lecția
  10. Exemplul 1: identifică numărătorul și numitorul

    Pentru fracția 59\dfrac{5}{9}, care este numărătorul și care este numitorul?

    Arată rezolvarea

    Numărătorul (numărul de sus) este 5. Numitorul (numărul de jos) este 9.

    Întregul este împărțit în 9 părți egale, și sunt luate 5 dintre ele.

    Vezi lecția
  11. Exemplul 2: scrie fracția dintr-un desen

    O bandă este împărțită în 6 părți egale, dintre care 2 sunt evidențiate. Ce fracție reprezintă?

    Arată rezolvarea
    26\dfrac{2}{6}

    2 părți evidențiate din 6 părți egale: fracția este 26\dfrac{2}{6}.

    Vezi lecția
  12. Exemplul 3: clasifică o fracție

    Este 73\dfrac{7}{3} subunitară, echiunitară sau supraunitară?

    Arată rezolvarea

    Compari numărătorul cu numitorul: 7>37 > 3.

    Fracția este supraunitară, pentru că numărătorul este mai mare decât numitorul.

    Vezi lecția
  13. Exemplul 4: transformă un procent în fracție

    Scrie 40%40\% ca fracție cu numitorul 100.

    Arată rezolvarea
    40%=4010040\% = \dfrac{40}{100}

    40100\dfrac{40}{100} este fracția care corespunde lui 40%40\%.

    Vezi lecția
  14. Exemplul 5: transformă o fracție în procent

    Scrie 60100\dfrac{60}{100} ca procent.

    Arată rezolvarea
    60100=60%\dfrac{60}{100} = 60\%

    O fracție cu numitorul 100 se scrie direct ca procent: numărătorul devine numărul de dinaintea semnului %\%.

    Vezi lecția
  15. Exemplul 6: clasifică mai multe fracții

    Clasifică fracțiile 25\dfrac{2}{5}, 66\dfrac{6}{6} și 85\dfrac{8}{5}.

    Arată rezolvarea

    25\dfrac{2}{5} are numărător << numitor, deci este subunitară.

    66\dfrac{6}{6} are numărător == numitor, deci este echiunitară (66=1\dfrac{6}{6} = 1).

    85\dfrac{8}{5} are numărător >> numitor, deci este supraunitară.

    Vezi lecția
  16. Exemplul 7: scoate întregii dintr-o fracție supraunitară

    Scrie 175\dfrac{17}{5} ca număr mixt.

    Arată rezolvarea

    Împarți numărătorul la numitor: 17:5=317 : 5 = 3, rest 22, pentru că 17=3⋅5+217 = 3 \cdot 5 + 2.

    Câtul 33 este partea întreagă, restul 22 este noul numărător, iar numitorul rămâne 55.

    175=325\dfrac{17}{5} = 3\dfrac{2}{5}
    Vezi lecția
  17. Exemplul 8: introdu întregii în fracție

    Scrie 4374\dfrac{3}{7} ca fracție supraunitară.

    Arată rezolvarea

    Fiecare întreg are 7 șeptimi, deci 4 întregi au 4⋅7=284 \cdot 7 = 28 de șeptimi. Adaugi cele 3 șeptimi: 28+3=3128 + 3 = 31.

    437=4⋅7+37=3174\dfrac{3}{7} = \dfrac{4 \cdot 7 + 3}{7} = \dfrac{31}{7}
    Vezi lecția
  18. Exemplul 9: împărțire fără rest

    Scoate întregii din 124\dfrac{12}{4}.

    Arată rezolvarea

    12:4=312 : 4 = 3, rest 00. Nu rămâne nicio parte fracționară, deci rezultatul este un număr natural, nu un număr mixt.

    124=3\dfrac{12}{4} = 3
    Vezi lecția
  19. Exemplul 1: identifică fracții echivalente

    Care dintre fracțiile 34\dfrac{3}{4}, 68\dfrac{6}{8} și 56\dfrac{5}{6} sunt echivalente?

    Arată rezolvarea

    Amplifici 34\dfrac{3}{4} cu 2: 3×24×2=68\dfrac{3 \times 2}{4 \times 2} = \dfrac{6}{8}.

    34\dfrac{3}{4} și 68\dfrac{6}{8} sunt echivalente. 56\dfrac{5}{6} nu se obține din niciuna dintre ele prin amplificare sau simplificare, deci nu este echivalentă cu celelalte două.

    Vezi lecția
  20. Exemplul 2: amplifică o fracție

    Amplifică 37\dfrac{3}{7} cu 5.

    Arată rezolvarea
    37=3×57×5=1535\dfrac{3}{7} = \dfrac{3 \times 5}{7 \times 5} = \dfrac{15}{35}

    1535\dfrac{15}{35} este echivalentă cu 37\dfrac{3}{7}.

    Vezi lecția