Probleme rezolvate

Probleme de matematică rezolvate

Exemple rezolvate pas cu pas, organizate după clasă și capitol. Citește enunțul, încearcă să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea.

1415 probleme · pagina 45 din 71

  1. Exemplul 10: distanța de la origine la un punct

    Calculează distanța de la origine O(0,0)O(0,0) la punctul T(3,4)T(3,4).

    Arată rezolvarea

    Catetele triunghiului sunt chiar coordonatele lui TT, pentru că unul dintre puncte este originea.

    OT2=(3−0)2+(4−0)2=32+42=9+16=25OT^2 = (3-0)^2 + (4-0)^2 = 3^2 + 4^2 = 9 + 16 = 25
    OT=25=5OT = \sqrt{25} = 5
    Vezi lecția
  2. Exemplul 11: distanța dintre două puncte oarecare

    Calculează distanța dintre A(1,1)A(1, 1) și B(4,5)B(4, 5).

    Arată rezolvarea

    Cateta orizontală: 4−1=34 - 1 = 3. Cateta verticală: 5−1=45 - 1 = 4.

    AB2=32+42=9+16=25AB^2 = 3^2 + 4^2 = 9 + 16 = 25
    AB=25=5AB = \sqrt{25} = 5
    Vezi lecția
  3. Exemplul 12: o distanță cu rezultat irațional

    Calculează distanța dintre A(0,0)A(0, 0) și B(2,3)B(2, 3).

    Arată rezolvarea

    Catetele sunt 2−0=22 - 0 = 2 și 3−0=33 - 0 = 3.

    AB2=22+32=4+9=13AB^2 = 2^2 + 3^2 = 4 + 9 = 13
    AB=13AB = \sqrt{13}

    1313 nu este pătrat perfect, deci distanța rămâne 13\sqrt{13}, un număr irațional.

    Vezi lecția
  4. Exemplul 13: distanța pe o linie orizontală

    Calculează distanța dintre M(−2,3)M(-2, 3) și N(2,3)N(2, 3).

    Arată rezolvarea

    Cele două puncte au aceeași ordonată (y=3y = 3), deci segmentul MNMN este orizontal. Distanța este chiar diferența absciselor, în valoare absolută.

    MN=∣2−(−2)∣=4MN = |2 - (-2)| = 4
    Vezi lecția
  5. Exemplul 14: distanța pe o linie verticală

    Calculează distanța dintre P(3,−1)P(3, -1) și Q(3,5)Q(3, 5).

    Arată rezolvarea

    Cele două puncte au aceeași abscisă (x=3x = 3), deci segmentul PQPQ este vertical. Distanța este diferența ordonatelor, în valoare absolută.

    PQ=∣5−(−1)∣=6PQ = |5 - (-1)| = 6
    Vezi lecția
  6. Exemplul 15: perimetrul unui triunghi din coordonate

    Triunghiul ABCABC are vârfurile A(0,0)A(0,0), B(4,0)B(4,0) și C(0,3)C(0,3). Calculează perimetrul lui.

    Arată rezolvarea

    Am nevoie de toate cele trei laturi: ABAB, ACAC și BCBC.

    AA și BB au aceeași ordonată (y=0y = 0), deci ABAB este orizontală: AB=4AB = 4.

    AA și CC au aceeași abscisă (x=0x = 0), deci ACAC este verticală: AC=3AC = 3.

    Pentru BCBC construiesc triunghiul dreptunghic al distanței: catetele sunt 4−0=44 - 0 = 4 și 3−0=33 - 0 = 3.

    BC2=42+32=16+9=25BC^2 = 4^2 + 3^2 = 16 + 9 = 25
    BC=25=5BC = \sqrt{25} = 5

    Perimetrul este suma celor trei laturi.

    PABC=AB+AC+BC=4+3+5=12P_{ABC} = AB + AC + BC = 4 + 3 + 5 = 12
    Vezi lecția
  7. Clasa a VII-a

    Dependențe funcționale și dateReprezentarea datelor. Tabele, diagrame, grafice. Poligonul frecvențelor

    Exemplul 1: construiește tabelul de frecvențe

    Numărul de cărți împrumutate într-o zi de 1818 elevi la biblioteca școlii a fost 1,2,1,3,2,2,1,4,2,1,3,2,1,2,3,2,1,41, 2, 1, 3, 2, 2, 1, 4, 2, 1, 3, 2, 1, 2, 3, 2, 1, 4. Organizează datele într-un tabel de frecvențe.

    Arată rezolvarea

    Valorile distincte sunt 1,2,3,41, 2, 3, 4. Numeri de câte ori apare fiecare.

    Numărul de cărți împrumutate de cei 1818 elevi
    Cărți împrumutateFrecvență (elevi)
    1166
    2277
    3333
    4422
    6+7+3+2=186 + 7 + 3 + 2 = 18Suma frecvențelor se potrivește cu numărul de elevi.
    Vezi lecția
  8. Clasa a VII-a

    Dependențe funcționale și dateReprezentarea datelor. Tabele, diagrame, grafice. Poligonul frecvențelor

    Exemplul 2: diagramă sau grafic?

    Pentru fiecare set de date, stabilește dacă alegi o diagramă cu bare sau un grafic cu linii: (a) numărul de vizitatori ai unui muzeu în fiecare lună a anului; (b) numărul de elevi din fiecare clasă a unei școli.

    Arată rezolvarea

    (a) Lunile au o ordine naturală fixă (ianuarie, februarie, …), iar succesiunea lor contează: alegi un grafic cu linii.

    (b) Clasele (a V-a A, a V-a B, …) sunt categorii fără o ordine care să conteze pentru comparație: alegi o diagramă cu bare.

    Vezi lecția
  9. Clasa a VII-a

    Dependențe funcționale și dateReprezentarea datelor. Tabele, diagrame, grafice. Poligonul frecvențelor

    Exemplul 3: verifică o dependență funcțională

    Un tabel arată: la 22 kg de mere corespund 1010 lei, iar la 33 kg corespund 1515 lei sau 1616 lei (apar amândouă valorile pentru 33 kg, la clienți diferiți). Este aceasta o dependență funcțională a costului în funcție de kilograme?

    Arată rezolvarea

    Nu. Pentru aceeași valoare de intrare (33 kg) apar două valori de ieșire diferite (1515 lei și 1616 lei). Dependența funcțională cere ca fiecărei valori de intrare să îi corespundă o singură valoare de ieșire.

    Vezi lecția
  10. Clasa a VII-a

    Dependențe funcționale și dateReprezentarea datelor. Tabele, diagrame, grafice. Poligonul frecvențelor

    Exemplul 4: citește un grafic de dependență

    Folosind graficul costului închirierii bicicletei din lecție, află costul pentru 44 ore și numărul de ore pentru care costul este 1717 lei.

    Arată rezolvarea

    Pentru 44 ore, citesc pe verticală, în dreptul valorii 44 de pe orizontală: costul este 1717 lei.

    Pentru costul 1717 lei, fac drumul invers: pe verticală caut 1717, apoi cobor la valoarea corespunzătoare de pe orizontală: 44 ore. Cele două întrebări au același răspuns, citit din direcții opuse.

    Vezi lecția
  11. Clasa a VII-a

    Dependențe funcționale și dateReprezentarea datelor. Tabele, diagrame, grafice. Poligonul frecvențelor

    Exemplul 5: scrie regula unei dependențe

    La același centru de închiriat biciclete, exprimă costul CC în funcție de numărul de ore hh, folosind partea fixă de 55 lei și 33 lei pe oră.

    Arată rezolvarea
    C=5+3⋅hC = 5 + 3 \cdot h

    Verific pe o valoare din tabel: la h=3h = 3, C=5+3⋅3=5+9=14C = 5 + 3 \cdot 3 = 5 + 9 = 14 lei, exact ca în tabel.

    Vezi lecția
  12. Clasa a VII-a

    Dependențe funcționale și dateReprezentarea datelor. Tabele, diagrame, grafice. Poligonul frecvențelor

    Exemplul 6: completează un tabel de dependență

    Folosind regula C=5+3⋅hC = 5 + 3 \cdot h, află costul pentru 66 ore și pentru 88 ore.

    Arată rezolvarea
    C(6)=5+3⋅6=5+18=23C(6) = 5 + 3 \cdot 6 = 5 + 18 = 2366 ore.
    C(8)=5+3⋅8=5+24=29C(8) = 5 + 3 \cdot 8 = 5 + 24 = 2988 ore.
    Vezi lecția
  13. Clasa a VII-a

    Dependențe funcționale și dateReprezentarea datelor. Tabele, diagrame, grafice. Poligonul frecvențelor

    Exemplul 7: construiește poligonul frecvențelor

    Un tabel de frecvențe are valorile 2,3,4,52, 3, 4, 5 cu frecvențele 3,7,6,23, 7, 6, 2. Descrie punctele poligonului frecvențelor, incluzând capetele.

    Arată rezolvarea

    Punctele de deasupra valorilor din tabel sunt (2,3)(2,3), (3,7)(3,7), (4,6)(4,6), (5,2)(5,2). Adaug câte un punct de frecvență 00 la o unitate înainte de 22 și la o unitate după 55.

    (1,0),  (2,3),  (3,7),  (4,6),  (5,2),  (6,0)(1,0),\; (2,3),\; (3,7),\; (4,6),\; (5,2),\; (6,0)

    Unesc aceste 66 puncte, în ordinea valorilor, prin segmente.

    Vezi lecția
  14. Clasa a VII-a

    Dependențe funcționale și dateReprezentarea datelor. Tabele, diagrame, grafice. Poligonul frecvențelor

    Exemplul 9: diferența dintre grafic și poligonul frecvențelor

    Explică de ce graficul dependenței cost-ore nu se construiește ca un poligon al frecvențelor.

    Arată rezolvarea

    Poligonul frecvențelor se construiește dintr-un tabel de frecvențe: înălțimea unui punct arată câte observații are o valoare, iar capetele la 00 arată că în afara valorilor din tabel nu există observații. Graficul cost-ore nu este o distribuție de frecvențe: înălțimea unui punct este costul, nu o frecvență. Un capăt „la cost 00” ar fi chiar fals, pentru că regula C=5+3hC = 5 + 3h dă 55 lei la 00 ore, nu 00 lei.

    Vezi lecția
  15. Clasa a VII-a

    Dependențe funcționale și dateReprezentarea datelor. Tabele, diagrame, grafice. Poligonul frecvențelor

    Exemplul 10: alege reprezentarea potrivită pentru trei situații

    Stabilește reprezentarea potrivită pentru: (a) temperatura înregistrată din oră în oră; (b) notele obținute de o clasă la un test; (c) culorile preferate ale 2525 de elevi.

    Arată rezolvarea

    (a) Ora are o ordine care contează pentru evoluția temperaturii: grafic cu linii.

    (b) Notele formează un tabel de frecvențe pe care îl poți reprezenta prin poligonul frecvențelor, pentru a vedea nota cea mai frecventă și forma distribuției.

    (c) Culorile sunt categorii fără ordine: diagramă cu bare.

    Vezi lecția
  16. Clasa a VII-a

    Dependențe funcționale și dateReprezentarea datelor. Tabele, diagrame, grafice. Poligonul frecvențelor

    Exemplul 11: verifică un poligon al frecvențelor propus greșit

    Un elev desenează poligonul frecvențelor pentru tabelul cu valorile 1,2,31, 2, 3 și frecvențele 4,6,24, 6, 2, dar unește direct punctele (1,4)(1,4), (2,6)(2,6), (3,2)(3,2), fără capete la 00. Ce lipsește?

    Arată rezolvarea

    Lipsesc cele două puncte de frecvență 00: unul înainte de 11 (la valoarea 00) și unul după 33 (la valoarea 44). Fără ele, desenul este doar un grafic cu linii al frecvențelor, nu poligonul frecvențelor complet.

    Vezi lecția
  17. Clasa a VII-a

    Dependențe funcționale și dateReprezentarea datelor. Tabele, diagrame, grafice. Poligonul frecvențelor

    Exemplul 12: dependența funcțională într-un tabel cu date lipsă

    Un tabel de dependență are perechile (1,4)(1, 4), (2,7)(2, 7), (3,?)(3, ?), (4,13)(4, 13), iar regula este y=3x+1y = 3x + 1. Completează valoarea lipsă și verifică celelalte perechi.

    Arată rezolvarea
    y(1)=3⋅1+1=4y(1) = 3 \cdot 1 + 1 = 4Se potrivește.
    y(2)=3⋅2+1=7y(2) = 3 \cdot 2 + 1 = 7Se potrivește.
    y(3)=3⋅3+1=10y(3) = 3 \cdot 3 + 1 = 10Valoarea lipsă.
    y(4)=3⋅4+1=13y(4) = 3 \cdot 4 + 1 = 13Se potrivește.
    Vezi lecția
  18. Exemplul 1: convex sau neconvex?

    Dintre cele două patrulatere din figurile de mai sus (secțiunea „Patrulaterul convex”), care este convex și care nu? Justifică.

    Arată rezolvarea

    Primul patrulater este convex: ambele diagonale, ACAC și BDBD, rămân în interiorul figurii.

    Al doilea, în formă de săgeată, este neconvex: unghiul din CC este reflex (mai mare de 180°180°), iar diagonala BDBD iese din figură.

    Vezi lecția