Exemplul 9: un punct de pe o axă
Stabilește pe ce axă se află punctul .
Arată rezolvarea
Ordonata lui este , deci punctul se află pe axa , la distanța de origine.
Exemple rezolvate pas cu pas, organizate după clasă și capitol. Citește enunțul, încearcă să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea.
1415 probleme · pagina 45 din 71
Stabilește pe ce axă se află punctul .
Ordonata lui este , deci punctul se află pe axa , la distanța de origine.
Calculează distanța de la origine la punctul .
Catetele triunghiului sunt chiar coordonatele lui , pentru că unul dintre puncte este originea.
Calculează distanța dintre și .
Cateta orizontală: . Cateta verticală: .
Calculează distanța dintre și .
Catetele sunt și .
nu este pătrat perfect, deci distanța rămâne , un număr irațional.
Calculează distanța dintre și .
Cele două puncte au aceeași ordonată (), deci segmentul este orizontal. Distanța este chiar diferența absciselor, în valoare absolută.
Calculează distanța dintre și .
Cele două puncte au aceeași abscisă (), deci segmentul este vertical. Distanța este diferența ordonatelor, în valoare absolută.
Triunghiul are vârfurile , și . Calculează perimetrul lui.
Am nevoie de toate cele trei laturi: , și .
și au aceeași ordonată (), deci este orizontală: .
și au aceeași abscisă (), deci este verticală: .
Pentru construiesc triunghiul dreptunghic al distanței: catetele sunt și .
Perimetrul este suma celor trei laturi.
Numărul de cărți împrumutate într-o zi de elevi la biblioteca școlii a fost . Organizează datele într-un tabel de frecvențe.
Valorile distincte sunt . Numeri de câte ori apare fiecare.
| Cărți împrumutate | Frecvență (elevi) |
|---|---|
Pentru fiecare set de date, stabilește dacă alegi o diagramă cu bare sau un grafic cu linii: (a) numărul de vizitatori ai unui muzeu în fiecare lună a anului; (b) numărul de elevi din fiecare clasă a unei școli.
(a) Lunile au o ordine naturală fixă (ianuarie, februarie, …), iar succesiunea lor contează: alegi un grafic cu linii.
(b) Clasele (a V-a A, a V-a B, …) sunt categorii fără o ordine care să conteze pentru comparație: alegi o diagramă cu bare.
Un tabel arată: la kg de mere corespund lei, iar la kg corespund lei sau lei (apar amândouă valorile pentru kg, la clienți diferiți). Este aceasta o dependență funcțională a costului în funcție de kilograme?
Nu. Pentru aceeași valoare de intrare ( kg) apar două valori de ieșire diferite ( lei și lei). Dependența funcțională cere ca fiecărei valori de intrare să îi corespundă o singură valoare de ieșire.
Folosind graficul costului închirierii bicicletei din lecție, află costul pentru ore și numărul de ore pentru care costul este lei.
Pentru ore, citesc pe verticală, în dreptul valorii de pe orizontală: costul este lei.
Pentru costul lei, fac drumul invers: pe verticală caut , apoi cobor la valoarea corespunzătoare de pe orizontală: ore. Cele două întrebări au același răspuns, citit din direcții opuse.
La același centru de închiriat biciclete, exprimă costul în funcție de numărul de ore , folosind partea fixă de lei și lei pe oră.
Verific pe o valoare din tabel: la , lei, exact ca în tabel.
Folosind regula , află costul pentru ore și pentru ore.
Un tabel de frecvențe are valorile cu frecvențele . Descrie punctele poligonului frecvențelor, incluzând capetele.
Punctele de deasupra valorilor din tabel sunt , , , . Adaug câte un punct de frecvență la o unitate înainte de și la o unitate după .
Unesc aceste puncte, în ordinea valorilor, prin segmente.
Din poligonul frecvențelor din exemplul anterior, care este valoarea cu frecvența cea mai mare?
Vârful cel mai înalt este la valoarea , cu frecvența . Aceasta este valoarea cea mai frecventă.
Explică de ce graficul dependenței cost-ore nu se construiește ca un poligon al frecvențelor.
Poligonul frecvențelor se construiește dintr-un tabel de frecvențe: înălțimea unui punct arată câte observații are o valoare, iar capetele la arată că în afara valorilor din tabel nu există observații. Graficul cost-ore nu este o distribuție de frecvențe: înălțimea unui punct este costul, nu o frecvență. Un capăt „la cost ” ar fi chiar fals, pentru că regula dă lei la ore, nu lei.
Stabilește reprezentarea potrivită pentru: (a) temperatura înregistrată din oră în oră; (b) notele obținute de o clasă la un test; (c) culorile preferate ale de elevi.
(a) Ora are o ordine care contează pentru evoluția temperaturii: grafic cu linii.
(b) Notele formează un tabel de frecvențe pe care îl poți reprezenta prin poligonul frecvențelor, pentru a vedea nota cea mai frecventă și forma distribuției.
(c) Culorile sunt categorii fără ordine: diagramă cu bare.
Un elev desenează poligonul frecvențelor pentru tabelul cu valorile și frecvențele , dar unește direct punctele , , , fără capete la . Ce lipsește?
Lipsesc cele două puncte de frecvență : unul înainte de (la valoarea ) și unul după (la valoarea ). Fără ele, desenul este doar un grafic cu linii al frecvențelor, nu poligonul frecvențelor complet.
Un tabel de dependență are perechile , , , , iar regula este . Completează valoarea lipsă și verifică celelalte perechi.
Dintre cele două patrulatere din figurile de mai sus (secțiunea „Patrulaterul convex”), care este convex și care nu? Justifică.
Primul patrulater este convex: ambele diagonale, și , rămân în interiorul figurii.
Al doilea, în formă de săgeată, este neconvex: unghiul din este reflex (mai mare de ), iar diagonala iese din figură.