Exerciții

Exerciții de matematică cu răspunsuri

Exerciții cu răspunsuri, de la ușor la provocare. Rezolvă pe caiet, apoi verifică răspunsul.

2589 exerciții · pagina 93 din 130

  1. Clasa a VII-aProvocare

    Segmente proporționale și teorema lui ThalesTeorema lui Thales și reciproca ei

    În triunghiul ABCABC, D∈ABD \in AB, E∈ACE \in AC, DE∥BCDE \parallel BC. Se știe AD=2x+1AD = 2x + 1, DB=x+2DB = x + 2, AE=15AE = 15, EC=9EC = 9 (cm). Calculează xx și lungimea ABAB.

    Arată răspunsul

    Răspuns: x=7x = 7; AB=24AB = 24 cm.

    Arată rezolvarea

    ADDB=AEEC=159=53\dfrac{AD}{DB} = \dfrac{AE}{EC} = \dfrac{15}{9} = \dfrac{5}{3}; 2x+1x+2=53⇒3(2x+1)=5(x+2)⇒6x+3=5x+10⇒x=7\dfrac{2x+1}{x+2} = \dfrac{5}{3} \Rightarrow 3(2x+1) = 5(x+2) \Rightarrow 6x+3 = 5x+10 \Rightarrow x = 7. Atunci AD=15AD = 15, DB=9DB = 9, AB=24AB = 24 cm; verificare: 159=53\dfrac{15}{9} = \dfrac{5}{3}.

    Vezi lecția
  2. Clasa a VII-aProvocare

    Segmente proporționale și teorema lui ThalesTeorema lui Thales și reciproca ei

    Segmentul AB=63AB = 63 cm se împarte proporțional cu 22, 33 și 44 folosind construcția din lecție. Câte segmente egale se marchează pe semidreapta auxiliară, prin ce puncte se duc paralelele și cât măsoară fiecare parte?

    Arată răspunsul

    Răspuns: 99 segmente egale, paralele prin al doilea și al cincilea punct; părțile sunt 1414 cm, 2121 cm, 2828 cm.

    Arată rezolvarea

    2+3+4=92+3+4=9; o unitate =63:9=7= 63:9=7 cm; 2⋅7=142\cdot7=14, 3⋅7=213\cdot7=21, 4⋅7=284\cdot7=28; 14+21+28=6314+21+28=63.

    Vezi lecția
  3. Clasa a VII-aProvocare

    Segmente proporționale și teorema lui ThalesTeorema lui Thales și reciproca ei

    În triunghiul ABCABC, D∈ABD \in AB, E∈ACE \in AC, cu ADAB=37\dfrac{AD}{AB} = \dfrac{3}{7} și AEAC=37\dfrac{AE}{AC} = \dfrac{3}{7}. Este DE∥BCDE \parallel BC? Dacă BC=28BC = 28 cm, calculează DEDE.

    Arată răspunsul

    Răspuns: Da, DE∥BCDE \parallel BC; DE=12DE = 12 cm.

    Arată rezolvarea

    Rapoartele parte la întreg sunt egale, deci reciproca teoremei lui Thales dă DE∥BCDE \parallel BC; DE=37⋅28=12DE = \dfrac{3}{7}\cdot 28 = 12.

    Vezi lecția
  4. Clasa a VII-aProvocare

    Segmente proporționale și teorema lui ThalesTeorema lui Thales și reciproca ei

    Demonstrează, folosind reciproca teoremei lui Thales, că, dacă MM este mijlocul lui ABAB și NN este mijlocul lui ACAC într-un triunghi ABCABC, atunci MN∥BCMN \parallel BC (teorema liniei mijlocii, deja cunoscută, dedusă acum din reciprocă).

    Arată răspunsul

    Răspuns: MN∥BCMN \parallel BC.

    Arată rezolvarea

    Date: MM mijlocul lui ABAB, deci AM=MBAM = MB, adică AMMB=1\dfrac{AM}{MB} = 1; NN mijlocul lui ACAC, deci AN=NCAN = NC, adică ANNC=1\dfrac{AN}{NC} = 1. Rapoartele parte la parte sunt egale (1=11 = 1), deci, conform reciprocei teoremei lui Thales, MN∥BCMN \parallel BC.

    Vezi lecția
  5. Clasa a VII-aProvocare

    Segmente proporționale și teorema lui ThalesTeorema lui Thales și reciproca ei

    Un teren triunghiular ABCABC are AB=90AB = 90 m și AC=75AC = 75 m. Se dorește trasarea unui gard DE∥BCDE \parallel BC, cu DD pe ABAB, astfel încât ADAD să fie 6060 m. Calculează AEAE și explică, folosind teorema lui Thales, de ce gardul chiar este paralel cu BCBC dacă respectă acest calcul.

    Arată răspunsul

    Răspuns: AE=50AE = 50 m.

    Arată rezolvarea

    ADAB=6090=23\dfrac{AD}{AB} = \dfrac{60}{90} = \dfrac{2}{3}; pentru ca DE∥BCDE \parallel BC, trebuie AEAC=23\dfrac{AE}{AC} = \dfrac{2}{3}, deci AE=23⋅75=50AE = \dfrac{2}{3} \cdot 75 = 50 m. Invers, dacă respectăm acest calcul, rapoartele parte la întreg devin egale, iar reciproca teoremei lui Thales garantează paralelismul.

    Vezi lecția
  6. Clasa a VII-aProvocare

    Segmente proporționale și teorema lui ThalesTeorema lui Thales și reciproca ei

    Adevărat sau fals, cu justificare: „Dacă D∈ABD \in AB și E∈ACE \in AC, cu AD=AEAD = AE, atunci DE∥BCDE \parallel BC.”

    Arată răspunsul

    Răspuns: Fals, în general.

    Arată rezolvarea

    Egalitatea AD=AEAD = AE nu spune nimic despre rapoartele ADDB\dfrac{AD}{DB} și AEEC\dfrac{AE}{EC} (sau ADAB\dfrac{AD}{AB} și AEAC\dfrac{AE}{AC}) decât dacă și AB=ACAB = AC. Reciproca teoremei lui Thales cere egalitatea RAPOARTELOR, nu egalitatea segmentelor ADAD și AEAE luate separat.

    Vezi lecția
  7. △ABC∼△DEF\triangle ABC \sim \triangle DEF, cu AB=5AB=5, BC=6BC=6, CA=9CA=9 (cm), DE=15DE=15 cm. Calculează EFEF și FDFD.

    Arată răspunsul

    Răspuns: EF=18EF=18 cm, FD=27FD=27 cm.

    Arată rezolvarea

    k=15/5=3k = 15/5 = 3; EF=3⋅6=18EF = 3\cdot6=18; FD=3⋅9=27FD=3\cdot9=27.

    Vezi lecția
  8. În triunghiul ABCABC, D∈ABD \in AB, E∈ACE \in AC, DE∥BCDE \parallel BC, AD=9AD=9, AB=15AB=15, BC=20BC=20. Calculează raportul de asemănare △ABC∼△ADE\triangle ABC \sim \triangle ADE și lungimea DEDE.

    Arată răspunsul

    Răspuns: k=35k = \dfrac{3}{5}, DE=12DE = 12 cm.

    Arată rezolvarea

    k=AD/AB=9/15=3/5k = AD/AB = 9/15 = 3/5; DE=(3/5)⋅20=12DE = (3/5)\cdot 20 = 12.

    Vezi lecția
  9. Triunghiul PQRPQR are ∢P=48°\angle P=48°, ∢Q=72°\angle Q=72°. Triunghiul STUSTU are ∢S=60°\angle S=60°, ∢T=72°\angle T=72°. Sunt asemenea? Justifică.

    Arată răspunsul

    Răspuns: Da, prin UU, cu corespondența Q↔TQ \leftrightarrow T, P↔UP \leftrightarrow U, R↔SR \leftrightarrow S.

    Arată rezolvarea

    ∢R=180−48−72=60°\angle R = 180-48-72=60°; unghiurile lui STUSTU: S=60°S=60°, T=72°T=72°, U=48°U=48°; perechile egale sunt P(48°)↔U(48°)P(48°)\leftrightarrow U(48°), Q(72°)↔T(72°)Q(72°)\leftrightarrow T(72°), R(60°)↔S(60°)R(60°)\leftrightarrow S(60°).

    Vezi lecția
  10. Triunghiul ABCABC are AB=6AB=6, AC=9AC=9 (cm), ∢A=70°\angle A = 70°. Triunghiul DEFDEF are DE=10DE=10, DF=15DF=15 (cm), ∢D=70°\angle D = 70°. Sunt asemenea? Cu ce criteriu?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Da, prin LUL.

    Arată rezolvarea

    DEAB=106=53\dfrac{DE}{AB}=\dfrac{10}{6}=\dfrac{5}{3}, DFAC=159=53\dfrac{DF}{AC}=\dfrac{15}{9}=\dfrac{5}{3}, egale; unghiul cuprins (∢A\angle A, ∢D\angle D) congruent.

    Vezi lecția
  11. Triunghiul ABCABC are AB=6AB=6, BC=8BC=8, CA=10CA=10 (cm). Triunghiul DEFDEF are DE=15DE=15, EF=20EF=20, FD=24FD=24 (cm). Sunt asemenea? Cu ce criteriu?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Nu.

    Arată rezolvarea

    DEAB=2,5\dfrac{DE}{AB}=2{,}5, EFBC=2,5\dfrac{EF}{BC}=2{,}5, FDCA=2,4\dfrac{FD}{CA}=2{,}4: al treilea raport diferă, deci LLL nu se confirmă.

    Vezi lecția
  12. În triunghiul ABCABC, D∈ABD \in AB, E∈ACE \in AC și DE∥BCDE \parallel BC, cu AB=18AB=18, AD=12AD=12, AC=21AC=21 (cm). Cu teorema fundamentală a asemănării, calculează raportul de asemănare k=ADABk = \dfrac{AD}{AB}, apoi AEAE și ECEC.

    Arată răspunsul

    Răspuns: k=23k=\dfrac{2}{3}, AE=14AE=14 cm, EC=7EC=7 cm.

    Arată rezolvarea

    △ADE∼△ABC\triangle ADE \sim \triangle ABC, cu k=1218=23k = \dfrac{12}{18} = \dfrac{2}{3}; AE=k⋅AC=23⋅21=14AE = k \cdot AC = \dfrac{2}{3}\cdot 21 = 14; EC=21−14=7EC = 21-14=7.

    Vezi lecția