Probleme rezolvate

Probleme de matematică rezolvate

Exemple rezolvate pas cu pas, organizate după clasă și capitol. Citește enunțul, încearcă să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea.

1415 probleme · pagina 63 din 71

  1. Clasa a VIII-a

    FuncțiiFuncția liniară f(x) = ax + b

    Exemplul 2: grafic pe domeniu finit

    Reprezintă grafic f(x)=3x+1f(x) = 3x + 1 pe domeniul {−2,−1,0,1}\{-2, -1, 0, 1\}.

    Arată rezolvarea
    Valorile funcției f(x)=3x+1f(x) = 3x + 1
    xx−2-2−1-10011
    f(x)f(x)−5-5−2-21144
    x
    y
    O
    -3
    -2
    -1
    1
    2
    -6
    -5
    -4
    -3
    -2
    2
    3
    4
    5
    (−2,−5)(-2, -5)
    (−1,−2)(-1, -2)
    (0,1)(0, 1)
    (1,4)(1, 4)
    Domeniu finit: patru puncte izolate, fără linie.
    Vezi lecția
  2. Clasa a VIII-a

    FuncțiiFuncția liniară f(x) = ax + b

    Exemplul 3: grafic pe un interval

    Reprezintă grafic f(x)=2x−3f(x) = 2x - 3 pe intervalul [−1,3][-1, 3].

    Arată rezolvarea
    f(−1)=2⋅(−1)−3=−5f(-1) = 2 \cdot (-1) - 3 = -5
    f(3)=2⋅3−3=3f(3) = 2 \cdot 3 - 3 = 3
    x
    y
    O
    -2
    -1
    1
    2
    3
    4
    -6
    -5
    -4
    -3
    -2
    1
    2
    3
    4
    (−1,−5)(-1, -5)
    (3,3)(3, 3)
    Segmentul de dreaptă între capetele intervalului [−1,3][-1, 3].
    Vezi lecția
  3. Clasa a VIII-a

    FuncțiiFuncția liniară f(x) = ax + b

    Exemplul 4: grafic pe ℝ, funcție crescătoare

    Reprezintă grafic f(x)=x+2f(x) = x + 2 pe R\mathbb{R}.

    Arată rezolvarea
    f(0)=2f(0) = 2
    f(2)=4f(2) = 4
    x
    y
    O
    -2
    -1
    1
    2
    3
    -1
    1
    3
    4
    5
    (0,2)(0, 2)
    (2,4)(2, 4)
    a=1>0a = 1 > 0: funcție crescătoare.
    Vezi lecția
  4. Clasa a VIII-a

    FuncțiiFuncția liniară f(x) = ax + b

    Exemplul 5: grafic pe ℝ, funcție descrescătoare

    Reprezintă grafic f(x)=−3x+1f(x) = -3x + 1 pe R\mathbb{R}.

    Arată rezolvarea
    f(0)=1f(0) = 1
    f(1)=−3+1=−2f(1) = -3 + 1 = -2
    x
    y
    O
    -1
    1
    2
    -5
    -4
    -3
    -2
    1
    2
    3
    4
    (0,1)(0, 1)
    (1,−2)(1, -2)
    a=−3<0a = -3 < 0: funcție descrescătoare.
    Vezi lecția
  5. Clasa a VIII-a

    FuncțiiFuncția liniară f(x) = ax + b

    Exemplul 6: intersecția cu Oy

    Găsește intersecția cu axa Oy a graficului lui f(x)=5x−3f(x) = 5x - 3.

    Arată rezolvarea
    f(0)=5⋅0−3=−3⇒(0,−3)f(0) = 5 \cdot 0 - 3 = -3 \Rightarrow (0, -3)
    Vezi lecția
  6. Clasa a VIII-a

    FuncțiiFuncția liniară f(x) = ax + b

    Exemplul 7: intersecția cu Ox

    Găsește intersecția cu axa Ox a graficului lui f(x)=2x−8f(x) = 2x - 8.

    Arată rezolvarea
    2x−8=02x - 8 = 0
    2x=82x = 8
    x=4x = 4

    Intersecția cu Ox este punctul (4,0)(4, 0).

    Vezi lecția
  7. Clasa a VIII-a

    FuncțiiFuncția liniară f(x) = ax + b

    Exemplul 8: ambele intersecții și graficul

    Găsește intersecțiile cu axele pentru f(x)=−x+3f(x) = -x + 3 și reprezintă graficul.

    Arată rezolvarea
    Oy: f(0)=3⇒(0,3)\text{Oy: } f(0) = 3 \Rightarrow (0, 3)
    Ox: −x+3=0⇒x=3⇒(3,0)\text{Ox: } -x + 3 = 0 \Rightarrow x = 3 \Rightarrow (3, 0)
    x
    y
    O
    -1
    1
    2
    4
    -1
    1
    2
    4
    (0,3)(0, 3)
    (3,0)(3, 0)
    Graficul lui f(x)=−x+3f(x) = -x + 3, cu ambele intersecții marcate.
    Vezi lecția
  8. Clasa a VIII-a

    FuncțiiFuncția liniară f(x) = ax + b

    Exemplul 9: citirea unui grafic dat

    Pe graficul lui f(x)=−x+3f(x) = -x + 3 sunt marcate punctele (1,2)(1, 2) și (2,1)(2, 1) (vezi figura). Citește f(1)f(1) și găsește xx pentru care f(x)=1f(x) = 1.

    Arată rezolvarea
    x
    y
    O
    -1
    1
    2
    4
    -1
    1
    2
    4
    (1,2)(1, 2)
    (2,1)(2, 1)
    Graficul lui f(x)=−x+3f(x) = -x + 3, cu punctele (1,2)(1, 2) și (2,1)(2, 1) marcate.

    Punctul (1,2)(1, 2) are înălțimea 22, deci f(1)=2f(1) = 2.

    Punctul de la înălțimea 11 este (2,1)(2, 1), deci f(x)=1f(x) = 1 pentru x=2x = 2.

    Vezi lecția
  9. Clasa a VIII-a

    FuncțiiFuncția liniară f(x) = ax + b

    Exemplul 10: coeficient fracționar, domeniu finit

    Completează tabelul pentru f(x)=12x−2f(x) = \dfrac{1}{2}x - 2, cu x∈{−2,0,2,4}x \in \{-2, 0, 2, 4\}.

    Arată rezolvarea
    Valorile funcției f(x)=12x−2f(x) = \dfrac{1}{2}x - 2
    xx−2-2002244
    f(x)f(x)−3-3−2-2−1-100
    Vezi lecția
  10. Clasa a VIII-a

    FuncțiiFuncția liniară f(x) = ax + b

    Exemplul 11: funcție constantă negativă

    Reprezintă grafic funcția constantă f(x)=−2f(x) = -2 pe R\mathbb{R}.

    Arată rezolvarea

    a=0a = 0, b=−2b = -2: fiecare xx are imaginea −2-2. Graficul este o dreaptă orizontală, sub axa Ox.

    x
    y
    O
    -1
    1
    2
    3
    4
    -4
    -3
    -1
    1
    (0,−2)(0, -2)
    (3,−2)(3, -2)
    Graficul funcției constante f(x)=−2f(x) = -2: dreaptă orizontală.
    Vezi lecția
  11. Clasa a VIII-a

    FuncțiiFuncția liniară f(x) = ax + b

    Exemplul 12: monotonia din formulă

    Spune dacă fiecare funcție este crescătoare, descrescătoare sau constantă, doar din formulă: f1(x)=5x−1f_1(x) = 5x - 1, f2(x)=−x+10f_2(x) = -x + 10, f3(x)=7f_3(x) = 7.

    Arată rezolvarea
    • f1(x)=5x−1f_1(x) = 5x - 1: a=5>0a = 5 > 0, crescătoare.
    • f2(x)=−x+10f_2(x) = -x + 10: a=−1<0a = -1 < 0, descrescătoare.
    • f3(x)=7f_3(x) = 7: a=0a = 0, constantă.
    Vezi lecția
  12. Clasa a VIII-a

    FuncțiiFuncția liniară f(x) = ax + b

    Exemplul 13: problemă aplicată

    Un abonament telefonic costă 20 de lei pe lună, plus 3 lei pentru fiecare minut peste limita inclusă. Scrie funcția care dă costul total în funcție de numărul de minute suplimentare și calculează costul pentru 0, 5 și 10 minute suplimentare.

    Arată rezolvarea
    f(x)=3x+20f(x) = 3x + 20
    f(0)=3⋅0+20=20f(0) = 3 \cdot 0 + 20 = 20
    f(5)=3⋅5+20=35f(5) = 3 \cdot 5 + 20 = 35
    f(10)=3⋅10+20=50f(10) = 3 \cdot 10 + 20 = 50

    a=3>0a = 3 > 0: costul crește pe măsură ce vorbești mai multe minute suplimentare. b=20b = 20 este costul fix, cel pe care îl plătești chiar dacă nu depășești limita.

    Vezi lecția
  13. Exemplul 1: verifică un tabel de frecvențe

    Notele a 20 de elevi au fost organizate astfel: nota 6 → frecvență 2, nota 7 → frecvență 5, nota 8 → frecvență 7, nota 9 → frecvență 4, nota 10 → frecvență 2. Este tabelul corect?

    Arată rezolvarea
    2+5+7+4+2=202 + 5 + 7 + 4 + 2 = 20Suma frecvențelor.

    Suma este 20, exact numărul de elevi. Tabelul este corect.

    Vezi lecția
  14. Exemplul 2: media dintr-un tabel de frecvențe

    Calculează media notelor din tabelul de mai sus.

    Arată rezolvarea
    6⋅2+7⋅5+8⋅7+9⋅4+10⋅2=1596 \cdot 2 + 7 \cdot 5 + 8 \cdot 7 + 9 \cdot 4 + 10 \cdot 2 = 159Fiecare notă, de câte ori apare.
    159:20=7,95159 : 20 = 7{,}95

    Media este 7,95, între cea mai mică notă (6) și cea mai mare (10).

    Vezi lecția
  15. Exemplul 3: frecvența relativă

    Într-un set de 25 de valori, valoarea 33 apare de 55 ori. Care este frecvența ei relativă, ca fracție, ca număr zecimal și ca procent?

    Arată rezolvarea
    525=15=0,2=20%\dfrac{5}{25} = \dfrac{1}{5} = 0{,}2 = 20\%Frecvența absolută (5) împărțită la numărul total de valori (25).

    Valoarea 33 reprezintă 20%20\% din setul de date.

    Vezi lecția
  16. Exemplul 4: mediana pentru un număr impar de valori

    Calculează mediana timpilor (secunde) 142,150,138,145,160,138,149142, 150, 138, 145, 160, 138, 149.

    Arată rezolvarea
    138,138,142,145,149,150,160138, 138, 142, 145, 149, 150, 160Ordonare crescătoare.

    Sunt 7 valori (impar). Mediana este valoarea de pe poziția a 4-a: 145.

    Vezi lecția
  17. Exemplul 5: mediana pentru un număr par de valori

    Calculează mediana paginilor citite 12,20,15,18,25,10,22,1612, 20, 15, 18, 25, 10, 22, 16.

    Arată rezolvarea
    10,12,15,16,18,20,22,2510, 12, 15, 16, 18, 20, 22, 25Ordonare crescătoare.
    (16+18):2=17(16 + 18) : 2 = 17Media celor două valori din mijloc (pozițiile 4 și 5).

    Mediana este 17.

    Vezi lecția
  18. Exemplul 6: greșeala frecventă, mediana fără sortare

    Un elev calculează mediana setului 8,3,10,5,78, 3, 10, 5, 7 luând valoarea de pe poziția a treia din enunț, 1010. Este corect?

    Arată rezolvarea

    Nu. Mediana se calculează pe șirul ordonat, nu pe cel din enunț.

    3,5,7,8,103, 5, 7, 8, 10Ordonare crescătoare.

    Mediana corectă este 7, valoarea din mijlocul șirului ordonat, nu 10.

    Vezi lecția
  19. Exemplul 7: modul unui set de date

    Numerele de pantofi a 10 persoane: 38,39,38,40,41,38,39,42,38,4038, 39, 38, 40, 41, 38, 39, 42, 38, 40. Care este modul?

    Arată rezolvarea
    Frecvența fiecărui număr de pantofi
    NumărFrecvență
    384
    392
    402
    411
    421

    Numărul 38 are frecvența cea mai mare, 4. Modul este 38.

    Vezi lecția
  20. Exemplul 8: un set cu mai multe moduri

    Numărul de frați ai 12 elevi: 0,1,1,2,0,3,2,1,0,2,1,20, 1, 1, 2, 0, 3, 2, 1, 0, 2, 1, 2. Are acest set un singur mod?

    Arată rezolvarea
    Numărul de frați ai celor 12 elevi
    FrațiFrecvență
    03
    14
    24
    31

    Valorile 1 și 2 au amândouă frecvența maximă, 4. Setul este multimodal: are două moduri, 1 și 2.

    Vezi lecția