Probleme rezolvate

Probleme de matematică rezolvate

Exemple rezolvate pas cu pas, organizate după clasă și capitol. Citește enunțul, încearcă să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea.

1415 probleme · pagina 60 din 71

  1. Exemplul 4: condiții prin factor comun

    Stabilește condițiile de existență pentru xx2+2x\dfrac{x}{x^2+2x}.

    Arată rezolvarea
    x2+2x=x(x+2)≠0x^2+2x=x(x+2) \neq 0
    x≠0, x≠−2x \neq 0, \ x \neq -2

    Chiar dacă numărătorul este tot xx, valoarea x=0x=0 este interzisă, pentru că anulează numitorul.

    Vezi lecția
  2. Exemplul 5: numitor care nu se anulează

    Stabilește condițiile de existență pentru 7x2+9\dfrac{7}{x^2+9}.

    Arată rezolvarea

    Pentru orice număr real xx, x2≥0x^2 \geq 0, deci x2+9≥9x^2+9 \geq 9. Numitorul nu este niciodată 0, așa că fracția există pentru orice xx real.

    Vezi lecția
  3. Exemplul 6: amplificare cu o expresie

    Amplifică fracția 2x+3\dfrac{2}{x+3} cu x−3x-3.

    Arată rezolvarea
    2x+3=2(x−3)(x+3)(x−3)\dfrac{2}{x+3}=\dfrac{2(x-3)}{(x+3)(x-3)}
    =2x−6x2−9,x≠3, x≠−3= \dfrac{2x-6}{x^2-9}, \quad x \neq 3, \ x \neq -3

    Amplificarea cu x−3x-3 are sens doar dacă x−3≠0x-3 \neq 0, de aceea apare și condiția x≠3x \neq 3.

    Vezi lecția
  4. Exemplul 7: simplificare cu monoame

    Simplifică 6x2y9xy2\dfrac{6x^2y}{9xy^2}.

    Arată rezolvarea
    6x2y9xy2\dfrac{6x^2y}{9xy^2}condiții: x≠0x \neq 0, y≠0y \neq 0
    =3xy⋅2x3xy⋅3y= \dfrac{3xy \cdot 2x}{3xy \cdot 3y}factorul comun este 3xy3xy
    =2x3y,x≠0, y≠0= \dfrac{2x}{3y}, \quad x \neq 0, \ y \neq 0
    Vezi lecția
  5. Exemplul 10: trinom pătrat perfect

    Simplifică x2+4x+4x2−4\dfrac{x^2+4x+4}{x^2-4}.

    Arată rezolvarea
    x2+4x+4x2−4\dfrac{x^2+4x+4}{x^2-4}condiții: x≠2x \neq 2, x≠−2x \neq -2
    =(x+2)2(x−2)(x+2)= \dfrac{(x+2)^2}{(x-2)(x+2)}
    =x+2x−2,x≠2, x≠−2= \dfrac{x+2}{x-2}, \quad x \neq 2, \ x \neq -2
    Vezi lecția
  6. Exemplul 11: restricția păstrată

    Simplifică x2−1x−1\dfrac{x^2-1}{x-1} și explică de ce rezultatul nu este valabil pentru x=1x=1.

    Arată rezolvarea
    x2−1x−1\dfrac{x^2-1}{x-1}condiție: x≠1x \neq 1
    =(x−1)(x+1)x−1= \dfrac{(x-1)(x+1)}{x-1}
    =x+1,x≠1= x+1, \quad x \neq 1

    Pentru x=1x=1 fracția inițială are numitorul 0, deci nu există, chiar dacă x+1x+1 s-ar putea calcula. Egalitatea este adevărată doar pentru x≠1x \neq 1.

    Vezi lecția
  7. Exemplul 12: simplificare greșită

    Un elev a scris x+5x+2=52\dfrac{x+5}{x+2}=\dfrac{5}{2}. Este corect?

    Arată rezolvarea

    Nu. xx este termen în ambele sume, nu factor, deci nu poate fi „tăiat”. Verificare pentru x=1x=1: 63=2\dfrac{6}{3}=2, iar 52\dfrac{5}{2} nu este 2. Fracția x+5x+2\dfrac{x+5}{x+2}, cu x≠−2x \neq -2, este ireductibilă.

    Vezi lecția
  8. Exemplul 13: factori opuși

    Simplifică 4−xx2−16\dfrac{4-x}{x^2-16}.

    Arată rezolvarea
    4−xx2−16\dfrac{4-x}{x^2-16}condiții: x≠4x \neq 4, x≠−4x \neq -4
    =−(x−4)(x−4)(x+4)= \dfrac{-(x-4)}{(x-4)(x+4)}4−x=−(x−4)4-x=-(x-4)
    =−1x+4,x≠4, x≠−4= -\dfrac{1}{x+4}, \quad x \neq 4, \ x \neq -4
    Vezi lecția
  9. Exemplul 14: descompuneri combinate

    Simplifică 2x2−8x2−4x+4\dfrac{2x^2-8}{x^2-4x+4}.

    Arată rezolvarea
    2x2−8x2−4x+4\dfrac{2x^2-8}{x^2-4x+4}numitorul este (x−2)2(x-2)^2, deci x≠2x \neq 2
    =2(x−2)(x+2)(x−2)2= \dfrac{2(x-2)(x+2)}{(x-2)^2}factor comun 2, apoi diferență de pătrate
    =2(x+2)x−2,x≠2= \dfrac{2(x+2)}{x-2}, \quad x \neq 2
    Vezi lecția
  10. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 1: adunare cu același numitor

    Calculează 2x+1x−3+x−4x−3\dfrac{2x+1}{x-3}+\dfrac{x-4}{x-3}.

    Arată rezolvarea
    2x+1+x−4x−3\dfrac{2x+1+x-4}{x-3}condiție: x≠3x \neq 3
    =3x−3x−3=3(x−1)x−3,x≠3= \dfrac{3x-3}{x-3}=\dfrac{3(x-1)}{x-3}, \quad x \neq 3

    Numărătorul are factorul x−1x-1, numitorul are factorul x−3x-3, deci fracția nu se mai simplifică.

    Vezi lecția
  11. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 2: scădere cu același numitor

    Calculează 5x+2x+1−3x−4x+1\dfrac{5x+2}{x+1}-\dfrac{3x-4}{x+1}.

    Arată rezolvarea
    5x+2−(3x−4)x+1\dfrac{5x+2-(3x-4)}{x+1}condiție: x≠−1x \neq -1
    =5x+2−3x+4x+1= \dfrac{5x+2-3x+4}{x+1}minusul schimbă ambele semne din paranteză
    =2(x+3)x+1,x≠−1= \dfrac{2(x+3)}{x+1}, \quad x \neq -1
    Vezi lecția
  12. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 3: simplificare după scădere

    Calculează x2x−2−4x−2\dfrac{x^2}{x-2}-\dfrac{4}{x-2}.

    Arată rezolvarea
    x2−4x−2\dfrac{x^2-4}{x-2}condiție: x≠2x \neq 2
    =(x−2)(x+2)x−2= \dfrac{(x-2)(x+2)}{x-2}
    =x+2,x≠2= x+2, \quad x \neq 2
    Vezi lecția
  13. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 4: numitori fără factori comuni

    Calculează 3x+2x+1\dfrac{3}{x}+\dfrac{2}{x+1}.

    Arată rezolvarea
    3(x+1)x(x+1)+2xx(x+1)\dfrac{3(x+1)}{x(x+1)}+\dfrac{2x}{x(x+1)}condiții: x≠0x \neq 0, x≠−1x \neq -1
    =3x+3+2xx(x+1)= \dfrac{3x+3+2x}{x(x+1)}
    =5x+3x(x+1),x≠0, x≠−1= \dfrac{5x+3}{x(x+1)}, \quad x \neq 0, \ x \neq -1
    Vezi lecția
  14. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 5: numitor comun prin descompunere

    Calculează 1x−3−6x2−9\dfrac{1}{x-3}-\dfrac{6}{x^2-9}.

    Arată rezolvarea
    x+3(x−3)(x+3)−6(x−3)(x+3)\dfrac{x+3}{(x-3)(x+3)}-\dfrac{6}{(x-3)(x+3)}condiții: x≠3x \neq 3, x≠−3x \neq -3
    =x−3(x−3)(x+3)= \dfrac{x-3}{(x-3)(x+3)}
    =1x+3,x≠3, x≠−3= \dfrac{1}{x+3}, \quad x \neq 3, \ x \neq -3

    Factorul x−3x-3 a dispărut din rezultat, dar x=3x=3 rămâne interzis, pentru că anulează numitorii din enunț.

    Vezi lecția
  15. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 6: scădere cu numitori diferiți

    Calculează xx−2−2x+2\dfrac{x}{x-2}-\dfrac{2}{x+2}.

    Arată rezolvarea
    x(x+2)−2(x−2)(x−2)(x+2)\dfrac{x(x+2)-2(x-2)}{(x-2)(x+2)}condiții: x≠2x \neq 2, x≠−2x \neq -2
    =x2+2x−2x+4(x−2)(x+2)= \dfrac{x^2+2x-2x+4}{(x-2)(x+2)}−2(x−2)=−2x+4-2(x-2)=-2x+4
    =x2+4x2−4,x≠2, x≠−2= \dfrac{x^2+4}{x^2-4}, \quad x \neq 2, \ x \neq -2

    x2+4x^2+4 nu se descompune, deci rezultatul nu se mai simplifică.

    Vezi lecția
  16. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 7: înmulțire cu simplificare

    Calculează x2−94x⋅2xx+3\dfrac{x^2-9}{4x} \cdot \dfrac{2x}{x+3}.

    Arată rezolvarea
    (x−3)(x+3)⋅2x4x(x+3)\dfrac{(x-3)(x+3) \cdot 2x}{4x(x+3)}condiții: x≠0x \neq 0, x≠−3x \neq -3
    =x−32,x≠0, x≠−3= \dfrac{x-3}{2}, \quad x \neq 0, \ x \neq -3
    Vezi lecția
  17. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 8: înmulțire cu rezultat 1

    Calculează x2−1x2+2x+1⋅x+1x−1\dfrac{x^2-1}{x^2+2x+1} \cdot \dfrac{x+1}{x-1}.

    Arată rezolvarea
    (x−1)(x+1)(x+1)2⋅x+1x−1\dfrac{(x-1)(x+1)}{(x+1)^2} \cdot \dfrac{x+1}{x-1}condiții: x≠−1x \neq -1, x≠1x \neq 1
    =(x−1)(x+1)2(x+1)2(x−1)= \dfrac{(x-1)(x+1)^2}{(x+1)^2(x-1)}
    =1,x≠−1, x≠1= 1, \quad x \neq -1, \ x \neq 1

    Rezultatul este 1, dar doar pentru valorile admise. Pentru x=1x=1 sau x=−1x=-1 expresia din enunț nu există.

    Vezi lecția