Probleme rezolvate

Probleme de matematică rezolvate

Exemple rezolvate pas cu pas, organizate după clasă și capitol. Citește enunțul, încearcă să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea.

1415 probleme · pagina 61 din 71

  1. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 9: împărțire, condiția din împărțitor

    Calculează x+2x−1:x+23\dfrac{x+2}{x-1} : \dfrac{x+2}{3}.

    Arată rezolvarea
    x+2x−1⋅3x+2\dfrac{x+2}{x-1} \cdot \dfrac{3}{x+2}condiții: x≠1x \neq 1 și, din împărțitor, x≠−2x \neq -2
    =3x−1,x≠1, x≠−2= \dfrac{3}{x-1}, \quad x \neq 1, \ x \neq -2

    Niciun numitor din enunț nu se anulează pentru x=−2x=-2, dar atunci împărțitorul x+23\dfrac{x+2}{3} este 0, iar împărțirea la 0 nu are sens.

    Vezi lecția
  2. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 10: împărțire cu descompuneri

    Calculează x2−4x2+x:x−2x\dfrac{x^2-4}{x^2+x} : \dfrac{x-2}{x}.

    Arată rezolvarea
    (x−2)(x+2)x(x+1)⋅xx−2\dfrac{(x-2)(x+2)}{x(x+1)} \cdot \dfrac{x}{x-2}condiții: x≠0x \neq 0, x≠−1x \neq -1, x≠2x \neq 2
    =x+2x+1,x≠−1, x≠0, x≠2= \dfrac{x+2}{x+1}, \quad x \neq -1, \ x \neq 0, \ x \neq 2
    Vezi lecția
  3. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 11: ridicare la puterea a treia, cu două litere

    Calculează (3a2b)3\left(\dfrac{3a}{2b}\right)^3.

    Arată rezolvarea
    (3a2b)3=(3a)3(2b)3\left(\dfrac{3a}{2b}\right)^3=\dfrac{(3a)^3}{(2b)^3}condiție: b≠0b \neq 0
    =27a38b3,b≠0=\dfrac{27a^3}{8b^3}, \quad b \neq 0(3a)3=33⋅a3(3a)^3=3^3 \cdot a^3, (2b)3=23⋅b3(2b)^3=2^3 \cdot b^3

    Coeficientul se ridică și el la putere: 33=273^3=27, nu 33.

    Vezi lecția
  4. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 12: baza este o diferență

    Calculează (x−3x+4)2\left(\dfrac{x-3}{x+4}\right)^2 și scrie rezultatul și cu numărătorul, și cu numitorul desfăcute.

    Arată rezolvarea
    (x−3x+4)2=(x−3)2(x+4)2\left(\dfrac{x-3}{x+4}\right)^2=\dfrac{(x-3)^2}{(x+4)^2}condiție: x+4≠0x+4 \neq 0, adică x≠−4x \neq -4
    =x2−6x+9x2+8x+16,x≠−4=\dfrac{x^2-6x+9}{x^2+8x+16}, \quad x \neq -4(x−3)2=x2−6x+9(x-3)^2=x^2-6x+9, (x+4)2=x2+8x+16(x+4)^2=x^2+8x+16

    Forma (x−3)2(x+4)2\dfrac{(x-3)^2}{(x+4)^2} este suficientă. Dacă desfaci parantezele, folosești formula (a±b)2=a2±2ab+b2(a \pm b)^2=a^2 \pm 2ab+b^2.

    Vezi lecția
  5. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 13: simplificare, apoi putere, cu restricția ascunsă

    Calculează (x2−4x2+2x)2\left(\dfrac{x^2-4}{x^2+2x}\right)^2 și scrie toate condițiile.

    Arată rezolvarea
    x2+2x=x(x+2)≠0x^2+2x=x(x+2) \neq 0condiții: x≠0x \neq 0, x≠−2x \neq -2
    x2−4x2+2x=(x−2)(x+2)x(x+2)=x−2x\dfrac{x^2-4}{x^2+2x}=\dfrac{(x-2)(x+2)}{x(x+2)}=\dfrac{x-2}{x}simplifici prin x+2x+2
    (x−2x)2=(x−2)2x2,x≠0, x≠−2\left(\dfrac{x-2}{x}\right)^2=\dfrac{(x-2)^2}{x^2}, \quad x \neq 0, \ x \neq -2

    Din rezultat se vede doar x≠0x \neq 0. Condiția x≠−2x \neq -2 vine din numitorul inițial x2+2xx^2+2x și trebuie scrisă în răspuns, chiar dacă x+2x+2 a dispărut prin simplificare.

    Vezi lecția
  6. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 14: semnul bazei și puterea impară

    Calculează (−2xx+1)3\left(-\dfrac{2x}{x+1}\right)^3 și (−2xx+1)2\left(-\dfrac{2x}{x+1}\right)^2.

    Arată rezolvarea
    (−2xx+1)3=−(2x)3(x+1)3\left(-\dfrac{2x}{x+1}\right)^3=-\dfrac{(2x)^3}{(x+1)^3}condiție: x≠−1x \neq -1; putere impară, semnul se păstrează
    =−8x3(x+1)3,x≠−1=-\dfrac{8x^3}{(x+1)^3}, \quad x \neq -1
    (−2xx+1)2=4x2(x+1)2,x≠−1\left(-\dfrac{2x}{x+1}\right)^2=\dfrac{4x^2}{(x+1)^2}, \quad x \neq -1putere pară, minusul dispare
    Vezi lecția
  7. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 15: puterea înaintea înmulțirii

    Calculează (xx−1)2⋅x−1x\left(\dfrac{x}{x-1}\right)^2 \cdot \dfrac{x-1}{x}.

    Arată rezolvarea
    x2(x−1)2⋅x−1x\dfrac{x^2}{(x-1)^2} \cdot \dfrac{x-1}{x}condiții: x≠1x \neq 1 (din prima fracție), x≠0x \neq 0 (din a doua); întâi puterea
    =x2(x−1)(x−1)2⋅x=\dfrac{x^2(x-1)}{(x-1)^2 \cdot x}
    =xx−1,x≠0, x≠1=\dfrac{x}{x-1}, \quad x \neq 0, \ x \neq 1simplifici prin x(x−1)x(x-1)

    Condiția x≠0x \neq 0 vine din a doua fracție și rămâne, deși rezultatul xx−1\dfrac{x}{x-1} există pentru x=0x=0.

    Vezi lecția
  8. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 16: paranteză, apoi împărțire

    Calculează (xx−1−1):1x2−1\left(\dfrac{x}{x-1}-1\right) : \dfrac{1}{x^2-1}.

    Arată rezolvarea

    Condiții: x−1≠0x-1 \neq 0 și x2−1=(x−1)(x+1)≠0x^2-1=(x-1)(x+1) \neq 0, deci x≠1x \neq 1 și x≠−1x \neq -1. Împărțitorul 1x2−1\dfrac{1}{x^2-1} are numărătorul 1, care nu este niciodată 0.

    xx−1−1=x−(x−1)x−1=1x−1\dfrac{x}{x-1}-1=\dfrac{x-(x-1)}{x-1}=\dfrac{1}{x-1}întâi paranteza
    1x−1⋅(x−1)(x+1)1\dfrac{1}{x-1} \cdot \dfrac{(x-1)(x+1)}{1}înmulțești cu inversa
    =x+1,x≠1, x≠−1= x+1, \quad x \neq 1, \ x \neq -1
    Vezi lecția
  9. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 17: înmulțirea înaintea adunării

    Calculează 2x+3x⋅xx+1\dfrac{2}{x}+\dfrac{3}{x} \cdot \dfrac{x}{x+1}.

    Arată rezolvarea
    2x+3x+1\dfrac{2}{x}+\dfrac{3}{x+1}condiții: x≠0x \neq 0, x≠−1x \neq -1; întâi înmulțirea
    =2(x+1)+3xx(x+1)= \dfrac{2(x+1)+3x}{x(x+1)}
    =5x+2x(x+1),x≠0, x≠−1= \dfrac{5x+2}{x(x+1)}, \quad x \neq 0, \ x \neq -1
    Vezi lecția
  10. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 18: analiză de erori la adunare

    Un elev a scris 1x+1y=2x+y\dfrac{1}{x}+\dfrac{1}{y}=\dfrac{2}{x+y}. Găsește greșeala.

    Arată rezolvarea

    Elevul a adunat numărătorii între ei și numitorii între ei. Verificare pentru x=y=1x=y=1: stânga este 1+1=21+1=2, dreapta este 22=1\dfrac{2}{2}=1. Calculul corect, cu x≠0x \neq 0, y≠0y \neq 0:

    1x+1y=yxy+xxy=x+yxy\dfrac{1}{x}+\dfrac{1}{y}=\dfrac{y}{xy}+\dfrac{x}{xy}=\dfrac{x+y}{xy}
    Vezi lecția
  11. Clasa a VIII-a

    Fracții algebriceOperații cu fracții algebrice

    Exemplul 19: analiză de erori la împărțire

    Un elev a calculat xx−3:x−3x=xx−3⋅x−3x=1\dfrac{x}{x-3} : \dfrac{x-3}{x}=\dfrac{x}{x-3} \cdot \dfrac{x-3}{x}=1. Găsește greșeala.

    Arată rezolvarea

    Elevul a înmulțit cu împărțitorul, nu cu inversa lui. Condițiile sunt x≠3x \neq 3 (numitorul primei fracții și numărătorul împărțitorului) și x≠0x \neq 0 (numitorul împărțitorului). Calculul corect:

    xx−3⋅xx−3\dfrac{x}{x-3} \cdot \dfrac{x}{x-3}
    =x2(x−3)2,x≠0, x≠3= \dfrac{x^2}{(x-3)^2}, \quad x \neq 0, \ x \neq 3
    Vezi lecția
  12. Clasa a VIII-a

    Ecuații de gradul IIEcuații de gradul al II-lea

    Exemplul 1: recunoașterea unei ecuații de gradul II

    Care dintre ecuațiile de mai jos este de gradul al II-lea? a) 3x2−5x+1=03x^2-5x+1=0 b) 2x−7=02x-7=0 c) x2−4=x2+1x^2-4=x^2+1

    Arată rezolvarea

    a) Are termenul 3x23x^2, cu a=3≠0a=3 \neq 0: este de gradul al II-lea. b) Nu are niciun termen cu x2x^2: este de gradul I. c) Simplificând x2x^2 de pe cele două părți rămâne −4=1-4=1, o afirmație falsă, fără necunoscută: nu este o ecuație de gradul al II-lea în xx.

    Vezi lecția
  13. Clasa a VIII-a

    Ecuații de gradul IIEcuații de gradul al II-lea

    Exemplul 2: forma standard, coeficienți negativi

    Scrie sub formă standard și precizează aa, bb, cc: 5x2=3x−75x^2=3x-7.

    Arată rezolvarea
    5x2−3x+7=05x^2-3x+7=0muți termenii din dreapta în stânga
    a=5, b=−3, c=7a=5,\ b=-3,\ c=7
    Vezi lecția
  14. Clasa a VIII-a

    Ecuații de gradul IIEcuații de gradul al II-lea

    Exemplul 3: forma standard, termeni neordonați

    Scrie sub formă standard: −2x+3x2−8=0-2x+3x^2-8=0.

    Arată rezolvarea
    3x2−2x−8=03x^2-2x-8=0rearanjezi termenii
    a=3, b=−2, c=−8a=3,\ b=-2,\ c=-8
    Vezi lecția
  15. Clasa a VIII-a

    Ecuații de gradul IIEcuații de gradul al II-lea

    Exemplul 4: ecuație incompletă ax2=0ax^2=0

    Rezolvă 5x2=05x^2=0.

    Arată rezolvarea
    x2=0x^2=0împarți prin 5
    x=0x=0soluție dublă
    Vezi lecția
  16. Clasa a VIII-a

    Ecuații de gradul IIEcuații de gradul al II-lea

    Exemplul 5: ecuație incompletă ax2+bx=0ax^2+bx=0

    Rezolvă 2x2−8x=02x^2-8x=0.

    Arată rezolvarea
    2x(x−4)=02x(x-4)=0scoți factorul comun 2x2x
    2x=0 sau x−4=02x=0 \ \text{sau} \ x-4=0
    x=0 sau x=4x=0 \ \text{sau} \ x=4
    Vezi lecția
  17. Clasa a VIII-a

    Ecuații de gradul IIEcuații de gradul al II-lea

    Exemplul 6: ecuație incompletă ax2+c=0ax^2+c=0, cu două soluții

    Rezolvă x2−16=0x^2-16=0.

    Arată rezolvarea
    x2=16x^2=16izolezi x2x^2
    x=4 sau x=−4x=4 \ \text{sau} \ x=-4

    Poți verifica și prin diferența de pătrate: x2−16=(x−4)(x+4)=0x^2-16=(x-4)(x+4)=0 dă exact aceleași soluții.

    Vezi lecția
  18. Clasa a VIII-a

    Ecuații de gradul IIEcuații de gradul al II-lea

    Exemplul 7: ecuație incompletă fără soluții reale

    Rezolvă x2+9=0x^2+9=0.

    Arată rezolvarea
    x2=−9x^2=-9
    fa˘ra˘ soluții reale\text{fără soluții reale}niciun pătrat de număr real nu este negativ
    Vezi lecția
  19. Clasa a VIII-a

    Ecuații de gradul IIEcuații de gradul al II-lea

    Exemplul 8: pătrat perfect

    Rezolvă x2−6x+9=0x^2-6x+9=0.

    Arată rezolvarea
    (x−3)2=0(x-3)^2=0
    x−3=0 ⇒ x=3x-3=0 \ \Rightarrow \ x=3soluție dublă
    Vezi lecția
  20. Clasa a VIII-a

    Ecuații de gradul IIEcuații de gradul al II-lea

    Exemplul 9: diferență de pătrate cu coeficient

    Rezolvă 9x2−25=09x^2-25=0.

    Arată rezolvarea
    (3x−5)(3x+5)=0(3x-5)(3x+5)=0
    x=53 sau x=−53x=\dfrac{5}{3} \ \text{sau} \ x=-\dfrac{5}{3}
    Vezi lecția