Probleme rezolvate

Probleme de matematică rezolvate

Exemple rezolvate pas cu pas, organizate după clasă și capitol. Citește enunțul, încearcă să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea.

1415 probleme · pagina 31 din 71

  1. Clasa a VI-a

    Drepte paralele și perpendiculareDrepte paralele. Axioma paralelelor. Criterii de paralelism

    Exemplul 2: paralele sau concurente?

    Dreptele distincte mm și nn au în comun punctul PP. Pot fi paralele?

    Arată rezolvarea

    Nu. Dreptele paralele nu au niciun punct comun. Pentru că m∩n={P}m \cap n = \{P\}, dreptele mm și nn sunt concurente: m∦nm \nparallel n.

    Vezi lecția
  2. Clasa a VI-a

    Drepte paralele și perpendiculareDrepte paralele. Axioma paralelelor. Criterii de paralelism

    Exemplul 3: axioma paralelelor

    Punctul MM nu se află pe dreapta dd. Prin MM se duc dreptele pp și qq, amândouă paralele cu dd. Ce poți spune despre pp și qq?

    Arată rezolvarea

    Axioma paralelelor spune că prin MM trece o singură paralelă la dd. Deci pp și qq nu pot fi două drepte diferite: sunt aceeași dreaptă.

    Vezi lecția
  3. Clasa a VI-a

    Drepte paralele și perpendiculareDrepte paralele. Axioma paralelelor. Criterii de paralelism

    Exemplul 4: numele perechilor de unghiuri

    Folosind figura, spune ce fel de unghiuri sunt perechile: a) ∢4\angle 4 și ∢6\angle 6; b) ∢2\angle 2 și ∢6\angle 6; c) ∢3\angle 3 și ∢6\angle 6; d) ∢2\angle 2 și ∢8\angle 8.

    Arată rezolvarea
    aa
    bb
    cc
    11
    22
    33
    44
    55
    66
    77
    88
    • a) ∢4\angle 4 și ∢6\angle 6: amândouă între drepte, de părți diferite ale secantei, deci alterne interne.
    • b) ∢2\angle 2 și ∢6\angle 6: amândouă sus-stânga, deci corespondente.
    • c) ∢3\angle 3 și ∢6\angle 6: amândouă între drepte, în stânga secantei, deci interne de aceeași parte a secantei.
    • d) ∢2\angle 2 și ∢8\angle 8: amândouă în afara dreptelor, de părți diferite ale secantei, deci alterne externe.
    Vezi lecția
  4. Clasa a VI-a

    Drepte paralele și perpendiculareDrepte paralele. Axioma paralelelor. Criterii de paralelism

    Exemplul 5: criteriul cu unghiuri corespondente

    Dreptele aa și bb sunt tăiate de secanta cc, iar m(∢1)=m(∢5)=48°m(\angle 1) = m(\angle 5) = 48°. Sunt dreptele aa și bb paralele?

    Arată rezolvarea
    aa
    bb
    cc
    48°48°
    48°48°

    ∢1\angle 1 și ∢5\angle 5 sunt corespondente și au aceeași măsură. Conform criteriului cu unghiuri corespondente, a∥ba \parallel b.

    Vezi lecția
  5. Clasa a VI-a

    Drepte paralele și perpendiculareDrepte paralele. Axioma paralelelor. Criterii de paralelism

    Exemplul 6: criteriul cu unghiuri suplementare

    Dreptele aa și bb sunt tăiate de secanta cc, iar m(∢4)=115°m(\angle 4) = 115° și m(∢5)=65°m(\angle 5) = 65°. Sunt dreptele aa și bb paralele?

    Arată rezolvarea
    aa
    bb
    cc
    115°115°
    65°65°

    ∢4\angle 4 și ∢5\angle 5 sunt interne de aceeași parte a secantei. Suma lor:

    115°+65°=180°115° + 65° = 180°

    Unghiurile sunt suplementare, deci a∥ba \parallel b.

    Vezi lecția
  6. Clasa a VI-a

    Drepte paralele și perpendiculareDrepte paralele. Axioma paralelelor. Criterii de paralelism

    Exemplul 7: toate unghiurile dintr-unul singur

    Știm că a∥ba \parallel b, secanta cc le taie, iar m(∢1)=58°m(\angle 1) = 58°. Calculează măsurile celorlalte șapte unghiuri.

    Arată rezolvarea
    m(∢2)=180°−58°=122°m(\angle 2) = 180° - 58° = 122°∢1\angle 1 și ∢2\angle 2 sunt adiacente suplementare
    m(∢3)=m(∢1)=58°m(\angle 3) = m(\angle 1) = 58°opuse la vârf
    m(∢4)=m(∢2)=122°m(\angle 4) = m(\angle 2) = 122°opuse la vârf
    m(∢5)=m(∢1)=58°m(\angle 5) = m(\angle 1) = 58°corespondente, a∥ba \parallel b
    m(∢6)=m(∢2)=122°m(\angle 6) = m(\angle 2) = 122°corespondente, a∥ba \parallel b
    m(∢7)=m(∢3)=58°m(\angle 7) = m(\angle 3) = 58°corespondente, a∥ba \parallel b
    m(∢8)=m(∢4)=122°m(\angle 8) = m(\angle 4) = 122°corespondente, a∥ba \parallel b
    aa
    bb
    cc
    58°58°
    122°122°
    58°58°
    122°122°
    58°58°
    122°122°
    58°58°
    122°122°
    Patru unghiuri de 58°58° și patru unghiuri de 122°122°.
    Vezi lecția
  7. Clasa a VI-a

    Drepte paralele și perpendiculareDrepte paralele. Axioma paralelelor. Criterii de paralelism

    Exemplul 8: desenul nu ajunge

    Pe o figură, dreptele aa și bb arată paralele, iar secanta cc formează m(∢3)=81°m(\angle 3) = 81° și m(∢5)=80°m(\angle 5) = 80°. Sunt dreptele paralele?

    Arată rezolvarea

    ∢3\angle 3 și ∢5\angle 5 sunt alterne interne. Dacă aa și bb ar fi paralele, ar trebui să aibă aceeași măsură. Dar 81°≠80°81° \ne 80°.

    Deci a∦ba \nparallel b, chiar dacă pe desen diferența de 1°1° nu se vede.

    Vezi lecția
  8. Clasa a VI-a

    Drepte paralele și perpendiculareDrepte paralele. Axioma paralelelor. Criterii de paralelism

    Exemplul 9: problemă cu necunoscută

    Știm că a∥ba \parallel b, iar secanta cc formează unghiurile alterne interne m(∢3)=3x+10°m(\angle 3) = 3x + 10° și m(∢5)=5x−20°m(\angle 5) = 5x - 20°. Calculează xx și m(∢3)m(\angle 3).

    Arată rezolvarea

    Pentru că a∥ba \parallel b, unghiurile alterne interne sunt congruente:

    3x+10°=5x−20°3x + 10° = 5x - 20°
    10°+20°=5x−3x10° + 20° = 5x - 3x
    30°=2x30° = 2x
    x=15°x = 15°
    m(∢3)=3⋅15°+10°=55°m(\angle 3) = 3 \cdot 15° + 10° = 55°

    Verificare: 5⋅15°−20°=55°5 \cdot 15° - 20° = 55°.

    Vezi lecția
  9. Clasa a VI-a

    Drepte paralele și perpendiculareDrepte paralele. Axioma paralelelor. Criterii de paralelism

    Exemplul 10: două paralele cu a treia

    Știm că a∥ba \parallel b și c∥bc \parallel b, unde aa și cc sunt drepte distincte. Ce poziție au dreptele aa și cc?

    Arată rezolvarea

    Două drepte paralele cu a treia sunt paralele între ele, consecință a axiomei paralelelor. Deci a∥ca \parallel c.

    Vezi lecția
  10. Exemplul 1: ce drepte sunt perpendiculare?

    În figură, care drepte sunt date ca perpendiculare?

    Arată rezolvarea
    aa
    bb
    cc
    OO
    KK

    În OO este marcat unghiul drept, deci a⊥ba \perp b. În KK nu există marcaj și nu avem date, deci nu putem afirma că c⊥ac \perp a, chiar dacă cc pare aproape verticală.

    Vezi lecția
  11. Exemplul 2: un unghi în interiorul unghiului drept

    Semidreptele OAOA și OBOB sunt perpendiculare, iar OCOC este în interiorul unghiului AOBAOB, cu m(∢AOC)=35°m(\angle AOC) = 35°. Calculează m(∢COB)m(\angle COB).

    Arată rezolvarea
    OO
    AA
    CC
    BB
    35°35°
    ??

    OA⊥OBOA \perp OB, deci m(∢AOB)=90°m(\angle AOB) = 90°. Unghiurile AOCAOC și COBCOB sunt adiacente și formează împreună unghiul AOBAOB:

    m(∢COB)=90°−35°=55°m(\angle COB) = 90° - 35° = 55°
    Vezi lecția
  12. Exemplul 3: care segment este distanța?

    În figură, AA, HH și BB sunt pe dreapta dd. Care segment are lungimea egală cu distanța de la PP la dd?

    Arată rezolvarea
    dd
    PP
    AA
    HH
    BB

    Distanța este lungimea segmentului perpendicular pe dd. Careul de unghi drept este în HH, deci PH⊥dPH \perp d, iar distanța de la PP la dd este PHPH. Segmentele PAPA și PBPB sunt oblice.

    Vezi lecția
  13. Exemplul 4: distanța, când ai mai multe lungimi

    Punctele HH, AA, BB sunt pe dreapta dd, PH⊥dPH \perp d, PH=4 cmPH = 4\text{ cm}, PA=5 cmPA = 5\text{ cm}, PB=6 cmPB = 6\text{ cm}. Cât este distanța de la PP la dd?

    Arată rezolvarea

    Distanța este lungimea perpendicularei, nu a unei oblice: 4 cm4\text{ cm}. Ca verificare, perpendiculara este cel mai scurt segment, iar 4 cm4\text{ cm} este cea mai mică dintre lungimi.

    Vezi lecția
  14. Exemplul 5: distanța, pe o figură la scară

    În figură, PH⊥dPH \perp d, PH=5 cmPH = 5\text{ cm} și PA=7 cmPA = 7\text{ cm}, cu AA pe dd. Care este distanța de la PP la dd?

    Arată rezolvarea
    dd
    5 cm5\text{ cm}
    7 cm7\text{ cm}
    PP
    HH
    AA

    PH⊥dPH \perp d, deci distanța de la PP la dd este PH=5 cmPH = 5\text{ cm}. Lungimea PA=7 cmPA = 7\text{ cm} este a unei oblice și nu contează aici.

    Vezi lecția
  15. Exemplul 6: este dreapta mediatoarea?

    Dreapta ee trece prin mijlocul MM al segmentului ABAB și formează cu ABAB un unghi de 70°70°. Este ee mediatoarea lui ABAB?

    Arată rezolvarea
    ee
    AA
    BB
    MM

    Nu. Prima condiție este îndeplinită (ee trece prin MM), dar a doua nu: unghiul dintre ee și ABAB are 70°70°, nu 90°90°. Mediatoarea trebuie să fie și perpendiculară pe segment.

    Vezi lecția
  16. Exemplul 7: calcul cu mijlocul

    Dreapta dd este mediatoarea segmentului ABAB și îl taie în MM. a) Dacă AB=14 cmAB = 14\text{ cm}, cât este AMAM? b) Dacă MB=4,5 cmMB = 4{,}5\text{ cm}, cât este ABAB? c) Ce măsură are unghiul dintre dd și ABAB?

    Arată rezolvarea

    Mediatoarea trece prin mijlocul segmentului, deci MM este mijlocul lui ABAB și AM=MB=AB:2AM = MB = AB : 2.

    a) AM=14:2=7 cm\text{a) } AM = 14 : 2 = 7\text{ cm}
    b) AB=2⋅4,5=9 cm\text{b) } AB = 2 \cdot 4{,}5 = 9\text{ cm}

    c) Mediatoarea este perpendiculară pe segment, deci unghiul are 90°90°.

    Vezi lecția
  17. Exemplul 8: simetricul unui punct

    Punctul PP este la 2 cm2\text{ cm} de dreapta dd, iar P′P' este simetricul lui PP față de dd. Segmentul PP′PP' taie dd în HH. Calculează HP′HP' și PP′PP'.

    Arată rezolvarea
    dd
    2 cm2\text{ cm}
    PP
    HH
    P′P'

    dd este mediatoarea lui PP′PP', deci PP′⊥dPP' \perp d și HH este mijlocul lui PP′PP'. Pentru că PH⊥dPH \perp d, distanța de la PP la dd este PH=2 cmPH = 2\text{ cm}.

    HP′=PH=2 cm,PP′=2⋅2=4 cmHP' = PH = 2\text{ cm}, \quad PP' = 2 \cdot 2 = 4\text{ cm}
    Vezi lecția
  18. Exemplul 9: construcția mediatoarei unui segment de 6 cm

    Construiește mediatoarea unui segment ABAB cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}.

    Arată rezolvarea
    1. Desenează cu rigla gradată segmentul ABAB de 6 cm6\text{ cm}.
    2. Deschide compasul mai mult decât 3 cm3\text{ cm}, de exemplu 4 cm4\text{ cm}.
    3. Cu vârful în AA, trage un arc deasupra lui ABAB și unul dedesubt. Cu aceeași deschidere, vârful în BB, trage încă două arce. Notează cu PP și QQ punctele în care se taie arcele.
    4. Trasează dreapta PQPQ și notează cu MM intersecția ei cu ABAB. Verificare: AM=MB=3 cmAM = MB = 3\text{ cm}, iar echerul se potrivește exact în unghiul din MM.
    Vezi lecția
  19. Exemplul 10: puncte simetrice, distanța până la axă

    Punctele AA și BB sunt simetrice față de dreapta dd, iar AB=10 cmAB = 10\text{ cm}. Segmentul ABAB taie dd în MM. Ce măsură are unghiul dintre ABAB și dd? Cât este distanța de la AA la dd?

    Arată rezolvarea
    dd
    AA
    BB
    MM
    • AA și BB sunt simetrice față de dd, deci dd este mediatoarea lui ABAB: AB⊥dAB \perp d (unghiul are 90°90°) și MM este mijlocul lui ABAB.
    • AM=10:2=5 cmAM = 10 : 2 = 5\text{ cm}.
    • AM⊥dAM \perp d și MM este pe dd, deci distanța de la AA la dd este AM=5 cmAM = 5\text{ cm}.
    Vezi lecția
  20. Exemplul 11: găsește greșeala

    Un elev scrie: „Punctul MM este mijlocul lui ABAB și dreapta dd trece prin MM. Deci dd este mediatoarea lui ABAB.” Este corect?

    Arată rezolvarea

    Nu. Raționamentul verifică doar o condiție. Prin MM trec o infinitate de drepte, dar numai una dintre ele este perpendiculară pe ABAB. Ca să spunem că dd este mediatoarea, trebuie să știm și că d⊥ABd \perp AB.

    Vezi lecția