Probleme rezolvate

Probleme de matematică rezolvate

Exemple rezolvate pas cu pas, organizate după clasă și capitol. Citește enunțul, încearcă să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea.

1415 probleme · pagina 25 din 71

  1. Clasa a VI-a

    ProporționalitateRegula de trei simplă. Procente

    Exemplul 2: regula de trei directă cu transformare de unități

    55 kg de mere costă 1515 lei. Cât costă 500500 g de mere, la același preț unitar?

    Arată rezolvarea

    Masa din primul rând este în kilograme, deci transformi și 500500 g în kilograme: 500500 g =0,5= 0{,}5 kg.

    Datele problemei, ambele mase în kilograme
    Masă (kg)Cost (lei)
    551515
    0,50{,}5xx
    50,5=15x\dfrac{5}{0{,}5} = \dfrac{15}{x}
    5x=0,5×155x = 0{,}5 \times 15
    5x=7,55x = 7{,}5
    x=1,5x = 1{,}5

    500500 g de mere costă 1,51{,}5 lei.

    Vezi lecția
  2. Clasa a VI-a

    ProporționalitateRegula de trei simplă. Procente

    Exemplul 3: regula de trei directă, consum de benzină

    O mașină parcurge 180180 km cu 2020 de litri de benzină. Câți litri sunt necesari pentru 270270 km, la același consum?

    Arată rezolvarea

    Distanța și cantitatea de benzină sunt direct proporționale, la consum constant.

    Datele problemei
    Distanță (km)Benzină (litri)
    1801802020
    270270xx
    180270=20x\dfrac{180}{270} = \dfrac{20}{x}
    180x=270×20180x = 270 \times 20
    180x=5400180x = 5400
    x=30x = 30

    Sunt necesari 3030 de litri de benzină.

    Vezi lecția
  3. Clasa a VI-a

    ProporționalitateRegula de trei simplă. Procente

    Exemplul 4: regula de trei inversă

    33 robinete identice umplu un bazin în 1212 ore. În câte ore ar umple același bazin 66 robinete identice?

    Arată rezolvarea

    Mai multe robinete umplu bazinul în mai puține ore, deci numărul de robinete și timpul sunt invers proporționale.

    Datele problemei
    Număr de robineteTimp (ore)
    331212
    66xx
    3×12=6×x3 \times 12 = 6 \times x
    36=6x36 = 6x
    x=6x = 6

    66 robinete ar umple bazinul în 66 ore.

    Vezi lecția
  4. Clasa a VI-a

    ProporționalitateRegula de trei simplă. Procente

    Exemplul 5: regula de trei inversă, viteză și timp

    O mașină parcurge o distanță fixă cu viteza de 5050 km/h în 44 ore. În câte ore ar parcurge aceeași distanță cu viteza de 8080 km/h?

    Arată rezolvarea

    Pentru aceeași distanță, viteza și timpul sunt invers proporționale.

    Datele problemei
    Viteză (km/h)Timp (ore)
    505044
    8080xx
    50×4=80×x50 \times 4 = 80 \times xprodusul este distanța, 200200 km
    200=80x200 = 80x
    x=2,5x = 2{,}5

    Mașina ar parcurge distanța în 2,52{,}5 ore.

    Vezi lecția
  5. Clasa a VI-a

    ProporționalitateRegula de trei simplă. Procente

    Exemplul 6: alegerea relației directe sau inverse

    Pentru fiecare situație, stabilește dacă mărimile sunt direct sau invers proporționale. a) Numărul de bilete cumpărate și suma plătită, la preț unitar constant. b) Numărul de zidari (la fel de eficienți) și numărul de zile necesare pentru aceeași lucrare.

    Arată rezolvarea

    a) Când numărul de bilete se dublează, suma plătită se dublează. Raportul suma˘numa˘r de bilete\dfrac{\text{sumă}}{\text{număr de bilete}} este constant, adică prețul unui bilet. Mărimile sunt direct proporționale.

    b) Când numărul de zidari se dublează, numărul de zile se înjumătățește. Produsul zidari×zile\text{zidari} \times \text{zile} este constant. Mărimile sunt invers proporționale.

    Vezi lecția
  6. Clasa a VI-a

    ProporționalitateRegula de trei simplă. Procente

    Exemplul 7: procent dintr-un număr

    Cât este 15%15\% din 200200?

    Arată rezolvarea
    Întreg și procent
    ProcentValoare
    100%100\%200200
    15%15\%xx
    10015=200x\dfrac{100}{15} = \dfrac{200}{x}
    100x=15×200100x = 15 \times 200
    100x=3000100x = 3000
    x=30x = 30

    15%15\% din 200200 este 3030.

    Vezi lecția
  7. Clasa a VI-a

    ProporționalitateRegula de trei simplă. Procente

    Exemplul 8: aflarea procentului

    1818 din 9090 reprezintă cât la sută?

    Arată rezolvarea
    Valoare și procent
    ValoareProcent
    9090100%100\%
    1818x%x\%
    9018=100x\dfrac{90}{18} = \dfrac{100}{x}
    90x=180090x = 1800
    x=20x = 20

    1818 din 9090 reprezintă 20%20\%.

    Vezi lecția
  8. Clasa a VI-a

    ProporționalitateRegula de trei simplă. Procente

    Exemplul 9: aflarea întregului

    40%40\% dintr-un număr este 3232. Care este numărul?

    Arată rezolvarea
    Procent și valoare
    ProcentValoare
    40%40\%3232
    100%100\%xx
    40100=32x\dfrac{40}{100} = \dfrac{32}{x}
    40x=320040x = 3200
    x=80x = 80

    Numărul este 8080. Verificare: 10%10\% din 8080 este 88, deci 40%40\% este 4×8=324 \times 8 = 32.

    Vezi lecția
  9. Clasa a VI-a

    ProporționalitateRegula de trei simplă. Procente

    Exemplul 10: problemă de sinteză

    Într-o clasă sunt 2525 de elevi. 40%40\% dintre ei sunt fete. Câți băieți sunt în clasă?

    Arată rezolvarea

    Afli mai întâi câte fete sunt, prin regula de trei.

    Procent și număr de elevi
    ProcentNumăr de elevi
    100%100\%2525
    40%40\%xx
    10040=25x\dfrac{100}{40} = \dfrac{25}{x}
    100x=1000100x = 1000
    x=10x = 10numărul de fete

    Sunt 1010 fete, deci băieți sunt 25−10=1525 - 10 = 15.

    Vezi lecția
  10. Clasa a VI-a

    Organizarea datelor și probabilitățiOrganizarea și reprezentarea datelor

    Exemplul 1: organizează un set brut de date

    Numărul de goluri marcate de o echipă în 1212 meciuri a fost 2,0,1,2,3,1,2,0,2,1,2,42, 0, 1, 2, 3, 1, 2, 0, 2, 1, 2, 4. Organizează datele într-un tabel de frecvențe și verifică totalul.

    Arată rezolvarea

    Valorile distincte, în ordine crescătoare, sunt 0,1,2,3,40, 1, 2, 3, 4. Numeri aparițiile fiecăreia, bifând pe măsură ce parcurgi șirul.

    Goluri marcate în 1212 meciuri
    Goluri într-un meciFrecvență (meciuri)
    0022
    1133
    2255
    3311
    4411
    2+3+5+1+1=122 + 3 + 5 + 1 + 1 = 12Suma frecvențelor este egală cu numărul de meciuri.

    Interpretare: cel mai des echipa a marcat 22 goluri într-un meci (55 meciuri din 1212).

    Vezi lecția
  11. Clasa a VI-a

    Organizarea datelor și probabilitățiOrganizarea și reprezentarea datelor

    Exemplul 2: adaugă procentul din total

    În clasa a VI-a C, cei 4040 de elevi vin la școală astfel: 1414 pe jos, 1212 cu autobuzul, 66 cu bicicleta, 88 cu mașina părinților. Calculează procentul pentru fiecare categorie.

    Arată rezolvarea

    Totalul este N=40N = 40. Pentru fiecare categorie calculezi fN⋅100%\dfrac{f}{N} \cdot 100\%.

    1440⋅100%=35%\dfrac{14}{40} \cdot 100\% = 35\%Pe jos.
    1240⋅100%=30%\dfrac{12}{40} \cdot 100\% = 30\%Autobuz.
    640⋅100%=15%\dfrac{6}{40} \cdot 100\% = 15\%Bicicletă.
    840⋅100%=20%\dfrac{8}{40} \cdot 100\% = 20\%Mașina părinților.
    35%+30%+15%+20%=100%35\% + 30\% + 15\% + 20\% = 100\%Verificare: suma procentelor este 100%100\%.

    Interpretare: mai mult de o treime din clasă (35%35\%) vine pe jos, iar doar 15%15\% vin cu bicicleta.

    Vezi lecția
  12. Clasa a VI-a

    Organizarea datelor și probabilitățiOrganizarea și reprezentarea datelor

    Exemplul 3: completează un tabel cu o valoare lipsă

    La un sondaj, 5050 de elevi și-au ales activitatea preferată: fotbal 1818, dans ??, șah 99, desen 1111. Află frecvența lipsă și completează procentele.

    Arată rezolvarea

    Suma frecvențelor trebuie să fie 5050. Scazi din total frecvențele cunoscute.

    18+9+11=3818 + 9 + 11 = 38Frecvențele cunoscute.
    50−38=1250 - 38 = 12Dansul a fost ales de 1212 elevi.
    Activitatea preferată, la un sondaj cu 5050 de elevi
    ActivitateFrecvență (elevi)Procent din total
    fotbal181836%36\%
    dans121224%24\%
    șah9918%18\%
    desen111122%22\%
    36%+24%+18%+22%=100%36\% + 24\% + 18\% + 22\% = 100\%Verificare: procentele au suma 100%100\%.

    Interpretare: fotbalul este alegerea cea mai frecventă, dar nici măcar 44 elevi din 1010 nu l-au ales.

    Vezi lecția
  13. Clasa a VI-a

    Organizarea datelor și probabilitățiOrganizarea și reprezentarea datelor

    Exemplul 4: citește informația dintr-un tabel

    Într-o clasă de 2525 de elevi, într-o lună, 33 elevi nu au citit nicio carte, 99 au citit o carte, 88 au citit 22 cărți și 55 au citit 33 cărți. Organizează datele într-un tabel și răspunde: (a) care este cea mai frecventă valoare? (b) câți elevi au citit cel puțin 22 cărți? (c) ce procent din clasă a citit cel puțin o carte?

    Arată rezolvarea
    Cărți citite într-o lună de cei 2525 de elevi
    Cărți cititeFrecvență (elevi)
    0033
    1199
    2288
    3355
    3+9+8+5=253 + 9 + 8 + 5 = 25Totalul se potrivește cu numărul de elevi.

    (a) Cea mai mare frecvență este 99, deci cea mai frecventă valoare este 11 carte.

    8+5=138 + 5 = 13(b) Elevii cu 22 sau 33 cărți: 1313 elevi.
    9+8+5=229 + 8 + 5 = 22(c) Elevii care au citit cel puțin o carte.
    2225⋅100%=88%\dfrac{22}{25} \cdot 100\% = 88\%

    Interpretare: aproape toată clasa a citit cel puțin o carte, dar doar 55 elevi din 2525 au citit 33.

    Vezi lecția
  14. Clasa a VI-a

    Organizarea datelor și probabilitățiOrganizarea și reprezentarea datelor

    Exemplul 5: construiește un grafic cu bare

    Construiește graficul cu bare pentru tabelul mijloacelor de transport din clasa a VI-a C: pe jos 1414, autobuz 1212, bicicletă 66, mașina părinților 88.

    Arată rezolvarea

    Cea mai mare valoare este 1414. Alegi o scală care începe de la 00, cu pasul 44 și care ajunge până la 1616, prima gradație mai mare decât 1414.

    pe jos14
    autobuz12
    bicicletă6
    mașina părinților8
    număr de elevi
    Cum vin la școală elevii clasei a VI-a C

    Verificare: bara pentru 1212 se oprește pe gradația 1212, iar bara pentru 66 se oprește la jumătatea distanței dintre 44 și 88. Bara pentru 1414, la jumătatea distanței dintre 1212 și 1616, este cea mai lungă, ca în tabel.

    Vezi lecția
  15. Clasa a VI-a

    Organizarea datelor și probabilitățiOrganizarea și reprezentarea datelor

    Exemplul 6: citește valorile dintr-un grafic

    Graficul cu kilometrii parcurși într-o săptămână de patru bicicliști (cel din secțiunea „Cum citești scala unui grafic”) nu are valorile scrise. Află valorile și răspunde: (a) cu cât a parcurs Dana mai mult decât Cezar? (b) cine a parcurs dublul distanței lui Cezar?

    Arată rezolvarea
    Andrei
    Bianca
    Cezar
    Dana
    kilometri parcurși
    Kilometrii parcurși într-o săptămână de patru bicicliști

    Gradațiile sunt din 2020 în 2020. Bara lui Andrei se oprește pe a treia gradație, deci 6060 km. Bara Biancăi se oprește pe a doua, deci 4040 km. Bara lui Cezar se oprește la jumătatea distanței dintre 2020 și 4040, adică 3030 km, iar bara Danei la jumătatea distanței dintre 6060 și 8080, adică 7070 km.

    Kilometrii citiți din grafic
    BiciclistKilometri
    Andrei6060
    Bianca4040
    Cezar3030
    Dana7070
    70−30=4070 - 30 = 40(a) Dana a parcurs cu 4040 km mai mult decât Cezar.
    2⋅30=602 \cdot 30 = 60(b) Andrei a parcurs de două ori distanța lui Cezar.

    Interpretare: bara lui Andrei este de două ori mai lungă decât a lui Cezar, tocmai pentru că 60=2⋅3060 = 2 \cdot 30.

    Vezi lecția
  16. Clasa a VI-a

    Organizarea datelor și probabilitățiOrganizarea și reprezentarea datelor

    Exemplul 7: compară două grupuri cu procente

    La un club de șah sunt înscriși 99 elevi dintr-o clasă cu 3030 de elevi și 1212 elevi dintr-o clasă cu 6060 de elevi. În care clasă este mai răspândit șahul?

    Arată rezolvarea

    Clasele au mărimi diferite, deci compari procentele, nu numărul de elevi.

    930⋅100%=30%\dfrac{9}{30} \cdot 100\% = 30\%Prima clasă.
    1260⋅100%=20%\dfrac{12}{60} \cdot 100\% = 20\%A doua clasă.

    Interpretare: a doua clasă are mai mulți elevi înscriși (12>912 > 9), dar în prima clasă șahul este ales de o parte mai mare a elevilor (30%>20%30\% > 20\%).

    Vezi lecția
  17. Clasa a VI-a

    Organizarea datelor și probabilitățiOrganizarea și reprezentarea datelor

    Exemplul 8: ce arată datele și ce nu arată

    Folosind tabelul mijloacelor de transport din clasa a VI-a C (4040 de elevi: pe jos 1414, autobuz 1212, bicicletă 66, mașina părinților 88), decide pentru fiecare afirmație dacă este susținută de date.

    Arată rezolvarea
    • „Cei mai mulți elevi vin pe jos.” Susținută: 1414 este cea mai mare frecvență.
    • „Cu 22 elevi mai mulți vin pe jos decât cu autobuzul.” Susținută: 14−12=214 - 12 = 2.
    • „Aproape jumătate dintre elevi folosesc transportul în comun.” Nesusținută: autobuzul este ales de 30%30\% dintre elevi.
    • „Elevii vin pe jos pentru că le place mersul pe jos.” Nesusținută: datele nu spun nimic despre motiv.
    • „În toată școala cei mai mulți elevi vin pe jos.” Nesusținută: datele privesc o singură clasă.

    Interpretare: primele două afirmații pot fi verificate în tabel. Celelalte cer informații pe care tabelul nu le conține.

    Vezi lecția
  18. Clasa a VI-a

    Organizarea datelor și probabilitățiOrganizarea și reprezentarea datelor

    Exemplul 9: problemă cu procente și frecvențe

    Într-o clasă, 30%30\% dintre elevi preferă șahul, adică 66 elevi. Alți 88 elevi preferă fotbalul, 44 preferă desenul, iar ceilalți alte activități. Completează tabelul cu frecvențe și procente.

    Arată rezolvarea

    Mai întâi află numărul total de elevi: 66 elevi corespund lui 30%30\%, iar totalul corespunde lui 100%100\%.

    N=6⋅10030N = \dfrac{6 \cdot 100}{30}
    N=20N = 20În clasă sunt 2020 de elevi.
    6+8+4=186 + 8 + 4 = 18Elevii cu preferințele cunoscute.
    20−18=220 - 18 = 2Ceilalți elevi.
    Activitățile preferate într-o clasă de 2020 de elevi
    ActivitateFrecvență (elevi)Procent din total
    șah6630%30\%
    fotbal8840%40\%
    desen4420%20\%
    alte activități2210%10\%
    30%+40%+20%+10%=100%30\% + 40\% + 20\% + 10\% = 100\%Verificare.
    Vezi lecția
  19. Clasa a VI-a

    Organizarea datelor și probabilitățiProbabilitate elementară

    Exemplul 1: eveniment cu mai multe cazuri favorabile

    La aruncarea unui zar, calculează probabilitatea evenimentului „apare un divizor al lui 66”.

    Arată rezolvarea

    Cazurile posibile sunt 1,2,3,4,5,61, 2, 3, 4, 5, 6, deci 66 cazuri posibile. Divizorii lui 66 dintre aceste numere sunt 1,2,3,61, 2, 3, 6.

    P=46=23P = \dfrac{4}{6} = \dfrac{2}{3}44 cazuri favorabile din 66 posibile, simplificat.

    Interpretare: probabilitatea este 23\dfrac{2}{3}, adică aproximativ 66,7%66,7\%.

    Vezi lecția
  20. Clasa a VI-a

    Organizarea datelor și probabilitățiProbabilitate elementară

    Exemplul 2: monedă

    Arunci o monedă corectă o singură dată. Calculează probabilitatea evenimentului „apare cap”.

    Arată rezolvarea

    Cazurile posibile sunt cap și pajură, deci 22 cazuri posibile, egal probabile. Cazul favorabil este unul singur: cap.

    P(cap)=12=50%P(\text{cap}) = \dfrac{1}{2} = 50\%
    Vezi lecția