Probleme rezolvate

Probleme de matematică rezolvate

Exemple rezolvate pas cu pas, organizate după clasă și capitol. Citește enunțul, încearcă să rezolvi singur, apoi deschide rezolvarea.

1415 probleme · pagina 20 din 71

  1. Clasa a VI-a

    MulțimiRelații între mulțimi

    Exemplul 2: un contraexemplu

    Fie C={2,6}C = \{2, 6\} și B={1,2,3,4,5}B = \{1, 2, 3, 4, 5\}. Este CC submulțime a lui BB?

    Arată rezolvarea

    Verific elementele lui CC. 2∈B2 \in B? Da. 6∈B6 \in B? Nu, 66 nu apare în BB.

    Am găsit un element al lui CC care nu este în BB, deci CC nu este submulțime a lui BB. Scriem C⊄BC \not\subset B.

    Vezi lecția
  2. Clasa a VI-a

    MulțimiRelații între mulțimi

    Exemplul 3: citește o diagramă de incluziune

    Ce relații poți scrie din diagrama de mai jos?

    Arată rezolvarea
    NN115577
    MM3399
    M⊂NM \subset N3∈M3 \in M7∈N7 \in N7∉M7 \notin M

    Ovalul lui MM este în interiorul ovalului lui NN, deci M⊂NM \subset N. Pentru elemente: 3∈M3 \in M și 9∈M9 \in M; 11, 55, 77 sunt în NN, dar nu în MM, deci 7∉M7 \notin M și 7∈N7 \in N.

    Scrise ca liste, M={3,9}M = \{3, 9\} și N={1,3,5,7,9}N = \{1, 3, 5, 7, 9\}.

    Vezi lecția
  3. Clasa a VI-a

    MulțimiRelații între mulțimi

    Exemplul 4: mulțimi egale

    Sunt egale mulțimile A={5,1,5,3}A = \{5, 1, 5, 3\} și B={1,3,5}B = \{1, 3, 5\}?

    Arată rezolvarea

    Rescriu AA fără repetări și fără să conteze ordinea: A={1,3,5}A = \{1, 3, 5\}.

    Acum AA și BB au exact aceleași elemente, deci A=BA = B.

    Vezi lecția
  4. Clasa a VI-a

    MulțimiRelații între mulțimi

    Exemplul 5: ∈\in sau ⊂\subset

    Fie A={1,2}A = \{1, 2\} și B={1,2,3,4}B = \{1, 2, 3, 4\}. Care dintre scrierile 2∈A2 \in A, 2⊂A2 \subset A, A⊂BA \subset B, A∈BA \in B sunt corecte?

    Arată rezolvarea
    • 2∈A2 \in A: corect, 22 este element al lui AA.
    • 2⊂A2 \subset A: greșit, 22 este un element, nu o mulțime.
    • A⊂BA \subset B: corect, 11 și 22 sunt amândouă în BB.
    • A∈BA \in B: greșit, elementele lui BB sunt numere, nu mulțimea AA.
    Vezi lecția
  5. Clasa a VI-a

    MulțimiRelații între mulțimi

    Exemplul 6: toate submulțimile

    Scrie toate submulțimile mulțimii {p,q,r}\{p, q, r\}.

    Arată rezolvarea

    Le grupez după câte elemente au.

    • Cu 00 elemente: ∅\varnothing.
    • Cu 11 element: {p}\{p\}, {q}\{q\}, {r}\{r\}.
    • Cu 22 elemente: {p,q}\{p, q\}, {p,r}\{p, r\}, {q,r}\{q, r\}.
    • Cu 33 elemente: {p,q,r}\{p, q, r\}.

    În total 88 submulțimi, adică 232^3. Printre ele sunt și ∅\varnothing, și mulțimea întreagă.

    Vezi lecția
  6. Clasa a VI-a

    MulțimiRelații între mulțimi

    Exemplul 7: mulțimi date printr-o proprietate

    Fie A={ x∣x natural, x<4 }A = \{\,x \mid x \text{ natural},\ x < 4\,\} și B={ x∣x natural, x<10 }B = \{\,x \mid x \text{ natural},\ x < 10\,\}. Este A⊂BA \subset B?

    Arată rezolvarea

    Scriu fiecare mulțime prin enumerare. A={0,1,2,3}A = \{0, 1, 2, 3\} și B={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}B = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}.

    Fiecare element al lui AA este mai mic decât 44, deci este și mai mic decât 1010. Toate elementele lui AA sunt în BB, deci A⊂BA \subset B.

    Vezi lecția
  7. Clasa a VI-a

    MulțimiRelații între mulțimi

    Exemplul 8: mulțimea părților

    Scrie mulțimea părților P(A)P(A) pentru A={5,7}A = \{5, 7\}.

    Arată rezolvarea

    Submulțimile lui AA sunt: ∅\varnothing, {5}\{5\}, {7}\{7\} și {5,7}\{5, 7\}.

    P(A)={∅, {5}, {7}, {5,7}}P(A) = \{\varnothing,\ \{5\},\ \{7\},\ \{5, 7\}\}

    Sunt 44 submulțimi, adică 222^2. Fiecare element al lui P(A)P(A) este ea însăși o mulțime.

    Vezi lecția
  8. Exemplul 3: cardinal simplu

    Calculează card⁡(A)\operatorname{card}(A) și card⁡(B)\operatorname{card}(B) pentru A={10,20,30,40,50}A = \{10, 20, 30, 40, 50\} și B={p,q,r}B = \{p, q, r\}.

    Arată rezolvarea

    Număr elementele scrise în fiecare mulțime.

    AA are cinci elemente, deci card⁡(A)=5\operatorname{card}(A) = 5. BB are trei elemente, deci card⁡(B)=3\operatorname{card}(B) = 3.

    Vezi lecția
  9. Exemplul 4: elemente repetate în scriere

    Care este cardinalul mulțimii C={4,4,7,9,9,9}C = \{4, 4, 7, 9, 9, 9\}?

    Arată rezolvarea

    Rescriu mulțimea fără repetări: C={4,7,9}C = \{4, 7, 9\}.

    Elementele distincte sunt 44, 77 și 99, deci card⁡(C)=3\operatorname{card}(C) = 3. Un element repetat în scriere nu se numără de mai multe ori.

    Vezi lecția
  10. Exemplul 5: cardinalul mulțimii vide

    Fie DD mulțimea numerelor naturale mai mari decât 88 și mai mici decât 99. Cât este card⁡(D)\operatorname{card}(D)?

    Arată rezolvarea

    Între 88 și 99 nu există niciun număr natural. După 88 urmează direct 99.

    Mulțimea DD nu are niciun element, deci D=∅D = \varnothing și card⁡(D)=0\operatorname{card}(D) = 0.

    Vezi lecția
  11. Exemplul 7: mulțime infinită dată printr-o proprietate

    Fie E={ x∣x natural, x>100 }E = \{\,x \mid x \text{ natural},\ x > 100\,\}. Este EE finită sau infinită?

    Arată rezolvarea

    Elementele lui EE sunt 101,102,103,104,…101, 102, 103, 104, \ldots

    Nu există un cel mai mare număr natural, deci nici lista numerelor mai mari decât 100100 nu se termină. Mulțimea EE este infinită.

    Vezi lecția
  12. Exemplul 8: citește o semiaxă

    Ce mulțime este marcată pe semiaxa de mai jos și cât este cardinalul ei?

    Arată rezolvarea
    00112233445566

    Marcajele cu valoare sunt 0,1,2,3,4,5,60, 1, 2, 3, 4, 5, 6. Mulțimea marcată este {0,1,2,3,4,5,6}\{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6\}, o mulțime finită cu cardinalul 77.

    Săgeata și cele trei puncte arată că semiaxa continuă. Numerele marcate sunt doar o parte din N\mathbb{N}, care este infinită.

    Vezi lecția
  13. Exemplul 1: reuniune simplă

    Fie A={2,4,6}A = \{2, 4, 6\} și B={1,3,5}B = \{1, 3, 5\}. Determină A∪BA \cup B.

    Arată rezolvarea

    Scriu într-o singură mulțime toate elementele din AA și din BB. Nu au niciun element comun, deci le iau pe toate.

    A∪B={1,2,3,4,5,6}A \cup B = \{1, 2, 3, 4, 5, 6\}

    Le-am ordonat crescător ca să se citească ușor, dar ordinea nu schimbă mulțimea.

    Vezi lecția
  14. Exemplul 2: reuniune cu element comun

    Fie A={1,2,3,4}A = \{1, 2, 3, 4\} și B={3,4,5}B = \{3, 4, 5\}. Determină A∪BA \cup B.

    Arată rezolvarea

    Din AA iau 11, 22, 33, 44. Din BB mai am nevoie doar de 55, pentru că 33 și 44 sunt deja scrise.

    A∪B={1,2,3,4,5}A \cup B = \{1, 2, 3, 4, 5\}

    Elementele comune 33 și 44 apar o singură dată în rezultat.

    Vezi lecția
  15. Exemplul 3: intersecție simplă

    Fie A={1,2,3,4,5}A = \{1, 2, 3, 4, 5\} și B={2,4,6,8}B = \{2, 4, 6, 8\}. Determină A∩BA \cap B.

    Arată rezolvarea

    Verific ce elemente sunt în amândouă mulțimile. 22 este în AA și în BB. 44 este în AA și în BB. 66 și 88 nu sunt în AA.

    A∩B={2,4}A \cap B = \{2, 4\}
    Vezi lecția
  16. Exemplul 4: intersecție vidă

    Fie A={1,3,5}A = \{1, 3, 5\} și B={2,4}B = \{2, 4\}. Determină A∩BA \cap B. Sunt AA și BB disjuncte?

    Arată rezolvarea

    Caut elemente comune. AA are numere impare, BB are numere pare, deci nu au niciun element comun.

    A∩B=∅A \cap B = \varnothing

    Intersecția este mulțimea vidă, deci AA și BB sunt disjuncte.

    Vezi lecția
  17. Exemplul 5: diferența A∖BA \setminus B

    Fie A={1,2,3,4}A = \{1, 2, 3, 4\} și B={3,4,5}B = \{3, 4, 5\}. Determină A∖BA \setminus B.

    Arată rezolvarea

    Pornesc de la elementele lui AA și scot ce se află și în BB. Scot 33 și 44. Rămân 11 și 22.

    A∖B={1,2}A \setminus B = \{1, 2\}
    Vezi lecția