Lecția 3 din 4 · Calcul cu numere reale

Media aritmetică ponderată și media geometrică

Media aritmetică obișnuită tratează toate valorile la fel. Când unele valori contează mai mult decât altele, folosești media aritmetică ponderată. Iar pentru două numere nenegative, mai există o medie diferită, media geometrică, calculată cu ajutorul unui radical.

~ 22 min de citit

Ce vei învăța

  • Calculezi media aritmetică ponderată a unui set de valori cu ponderi diferite.
  • Explici de ce împarți la suma ponderilor, nu la numărul de valori.
  • Folosești frecvențele unei valori ca ponderi ale ei.
  • Calculezi media geometrică a două numere reale nenegative.
  • Recunoști condiția a≥0a\ge0, b≥0b\ge0 necesară pentru media geometrică.
  • Alegi corect între media aritmetică ponderată și media geometrică, după situație.

Recomandat înainte: Raționalizarea numitorului de forma a√b

Ideea de bază

Media aritmetică a două numere se calculează adunându-le și împărțind suma la 2. Dar dacă una dintre valori are o importanță mai mare (o notă cu pondere dublă, un preț pentru o cantitate mai mare), suma simplă nu mai reflectă corect situația.

Media aritmetică ponderată rezolvă asta: fiecare valoare se înmulțește cu ponderea ei, iar suma acestor produse se împarte la suma ponderilor, nu la numărul de valori.

xˉ=x1p1+x2p2+⋯+xnpnp1+p2+⋯+pn\bar x = \dfrac{x_1p_1+x_2p_2+\cdots+x_np_n}{p_1+p_2+\cdots+p_n}

Media geometrică este o medie diferită, folosită pentru două numere reale nenegative. Se calculează cu un radical, nu cu o împărțire.

G=ab(a≥0, b≥0)G = \sqrt{ab} \qquad (a\ge0,\ b\ge0)

Recapitulare: media aritmetică a două numere

Media aritmetică a două numere se calculează adunându-le și împărțind suma la 2. Ai mai folosit-o de multe ori.

m=6+102m = \dfrac{6+10}{2}suma celor două numere, împărțită la 2
=162= \dfrac{16}{2}
=8= 8

Aici cele două numere contează la fel de mult, fiecare cu „greutate” egală în calcul. Ce se întâmplă dacă una dintre valori trebuie să conteze mai mult decât cealaltă?

De ce nu toate valorile contează la fel

Un elev primește nota 88 la o lucrare mai scurtă și nota 1010 la o lucrare care contează dublu în calculul mediei. Dacă ai aduna simplu și ai împărți la 22, ai obține 99, dar asta ar trata cele două note ca și cum ar avea aceeași importanță.

Ponderea arată cât de mult contează o valoare

O pondere mai mare înseamnă că valoarea respectivă influențează mai mult rezultatul final. O pondere egală pentru toate valorile transformă media ponderată înapoi în media aritmetică obișnuită.

Media aritmetică ponderată

Pentru situația de mai sus, nota 1010 trebuie să conteze de două ori mai mult decât nota 88. Ideea: înmulțești fiecare notă cu ponderea ei, aduni produsele, apoi împarți la suma ponderilor, nu la numărul de note.

8⋅1+10⋅21+2\dfrac{8\cdot1+10\cdot2}{1+2}nota 88 cu ponderea 11, nota 1010 cu ponderea 22
=8+203= \dfrac{8+20}{3}
=283= \dfrac{28}{3}aproximativ 9,339{,}33

Rezultatul, 283≈9,33\dfrac{28}{3}\approx9{,}33, este mai apropiat de 1010 decât media simplă 99, exact pentru că nota 1010 a contat de două ori.

Nu doar note

Ponderile apar oriunde unele valori contează mai mult: cantități diferite dintr-un produs, ore lucrate diferit, măsurători repetate de mai multe ori. Media ponderată se aplică la fel în toate aceste situații, nu doar la note școlare.

Formula generală

Pentru nn valori x1,x2,…,xnx_1,x_2,\ldots,x_n, fiecare cu ponderea ei pozitivă p1,p2,…,pnp_1,p_2,\ldots,p_n, media aritmetică ponderată este:

xˉ=x1p1+x2p2+⋯+xnpnp1+p2+⋯+pn\bar x = \dfrac{x_1p_1+x_2p_2+\cdots+x_np_n}{p_1+p_2+\cdots+p_n}

Numărătorul este suma produselor valoare-pondere. Numitorul este suma ponderilor, nu numărul de valori nn. Când toate ponderile sunt egale, formula se reduce la media aritmetică obișnuită.

Trei valori, nu doar două

Formula funcționează la fel pentru orice număr de valori. Un preț mediu ponderat cu cantități diferite din trei produse se calculează cu exact aceeași idee: sumă de produse, împărțită la suma ponderilor.

Frecvențele ca ponderi

O situație foarte des întâlnită: aceeași valoare apare de mai multe ori. De câte ori apare o valoare se numește frecvența ei, iar frecvența joacă exact rolul unei ponderi.

Dacă valoarea 55 apare de 22 ori, iar valoarea 77 apare de 33 ori, media lor se calculează la fel ca media ponderată, cu frecvențele în locul ponderilor.

5⋅2+7⋅32+3\dfrac{5\cdot2+7\cdot3}{2+3}55 cu frecvența 22, 77 cu frecvența 33
=10+215= \dfrac{10+21}{5}
=315= \dfrac{31}{5}
=6,2= 6{,}2

Frecvență = câte ori numeri aceeași valoare

La numitor pui suma frecvențelor, adică numărul total de valori numărate (2+3=52+3=5 valori în total), nu numărul de valori distincte (22).

Media geometrică a două numere reale nenegative

Media geometrică este o altă medie, folosită pentru două numere reale nenegative aa și bb. Nu se calculează prin adunare și împărțire la 22, ci printr-un radical din produsul lor.

G=abG = \sqrt{ab}
G=4⋅9G = \sqrt{4\cdot9}media geometrică a lui 44 și 99
=36= \sqrt{36}
=6= 6
G=2⋅8G = \sqrt{2\cdot8}media geometrică a lui 22 și 88
=16= \sqrt{16}
=4= 4

Când produsul abab nu este un pătrat perfect, radicalul rămâne sub formă simplificată, folosind regulile deja cunoscute din Modulul 1 (scoaterea factorilor de sub radical).

De ce numerele trebuie să fie nenegative

Media geometrică G=abG=\sqrt{ab} are sens în mulțimea numerelor reale doar dacă produsul abab este nenegativ. La clasa a VII-a lucrezi direct cu condiția a≥0a\ge0 și b≥0b\ge0, care garantează că ab≥0ab\ge0 și radicalul este bine definit.

Nu folosi media geometrică pentru numere negative

Dacă unul dintre numere este negativ, ab\sqrt{ab} poate cere radical dintr-un număr negativ, ceea ce nu are sens în ℝ. Media geometrică, așa cum o înveți acum, rămâne strict pentru a≥0a\ge0, b≥0b\ge0.

Interpretare geometrică: dreptunghi și pătrat de arie egală

Media geometrică a lui aa și bb are și o interpretare vizuală. Un dreptunghi cu laturile aa și bb are aria a⋅ba\cdot b. Un pătrat cu aceeași arie are latura ab\sqrt{ab}, exact media geometrică a lui aa și bb.

36
6
Pătratul cu aria 3636 are latura 6=366=\sqrt{36}, adică media geometrică a numerelor 44 și 99.

Dreptunghiul cu laturile 44 și 99 are aria 3636. Pătratul cu aceeași arie are latura 36=6\sqrt{36}=6, adică exact media geometrică a lui 44 și 99, calculată mai sus.

Care medie o folosești

Alegerea mediei potrivite, după situație
SituațiaMedia potrivită
Valori care contează diferit (ponderi sau frecvențe diferite)Media aritmetică ponderată
Toate valorile contează la felMedia aritmetică obișnuită (caz particular al celei ponderate)
Două numere reale nenegative, context geometric sau numericMedia geometrică

Media aritmetică ponderată se aplică oricărui set de valori cu ponderi sau frecvențe. Media geometrică se aplică strict la două numere reale nenegative, așa cum o folosești în această lecție.

Media aritmetică și media geometrică, comparate

Pentru aceleași două numere pozitive, media aritmetică și media geometrică dau, de obicei, rezultate diferite. Pentru 44 și 99:

Media aritmetică și media geometrică a numerelor 44 și 99
MedieCalculRezultat
Aritmetică(4+9):2(4+9):26,56{,}5
Geometrică4⋅9\sqrt{4\cdot9}66

În acest exemplu, media geometrică este mai mică decât media aritmetică (6<6,56<6{,}5). Așa se întâmplă pentru orice două numere pozitive diferite, iar când numerele sunt egale, cele două medii coincid. Aici reții doar observația, fără demonstrație.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: media aritmetică obișnuită, recapitulare

Calculează media aritmetică a numerelor 66 și 1010.

Vezi rezolvarea
m=6+102=162=8m = \dfrac{6+10}{2} = \dfrac{16}{2} = 8

Exemplul 2: media ponderată a două valori

Un elev are nota 88 cu ponderea 11 și nota 1010 cu ponderea 22. Calculează media ponderată.

Vezi rezolvarea

Nota 1010 contează de două ori mai mult, deci apare de două ori la numărător.

xˉ=8⋅1+10⋅21+2=283≈9,33\bar x = \dfrac{8\cdot1+10\cdot2}{1+2} = \dfrac{28}{3} \approx 9{,}33

Exemplul 3: media ponderată a trei valori

Un vânzător a cumpărat mere la trei prețuri diferite: 33 lei/kg pentru 22 kg, 44 lei/kg pentru 33 kg și 66 lei/kg pentru 55 kg. Calculează prețul mediu ponderat pe kilogram.

Vezi rezolvarea

Cantitatea cumpărată la fiecare preț este ponderea acelui preț.

3⋅2+4⋅3+6⋅52+3+5\dfrac{3\cdot2+4\cdot3+6\cdot5}{2+3+5}preț, ponderat cu cantitatea
=6+12+3010= \dfrac{6+12+30}{10}
=4810= \dfrac{48}{10}
=4,8= 4{,}8lei pe kilogram

Exemplul 4: media cu frecvențe

Valoarea 55 apare de 22 ori, iar valoarea 77 apare de 33 ori. Calculează media lor.

Vezi rezolvarea

Frecvențele joacă rolul ponderilor.

5⋅2+7⋅32+3=315=6,2\dfrac{5\cdot2+7\cdot3}{2+3} = \dfrac{31}{5} = 6{,}2

Exemplul 5: găsești o pondere necunoscută

Valoarea 88 are ponderea 22, iar valoarea 1010 are ponderea pp, necunoscută. Media lor ponderată este 9,29{,}2. Află pp.

Vezi rezolvarea

Scrii ecuația mediei ponderate cu pp necunoscut și o rezolvi.

8⋅2+10p2+p=9,2\dfrac{8\cdot2+10p}{2+p} = 9{,}2ecuația mediei ponderate
16+10p=9,2(2+p)16+10p = 9{,}2(2+p)
16+10p=18,4+9,2p16+10p = 18{,}4+9{,}2p
0,8p=2,40{,}8p = 2{,}4
p=3p = 3

Exemplul 6: media geometrică a lui 44 și 99

Calculează media geometrică a numerelor 44 și 99.

Vezi rezolvarea
G=4⋅9=36=6G = \sqrt{4\cdot9} = \sqrt{36} = 6

Exemplul 7: media geometrică a lui 22 și 88

Calculează media geometrică a numerelor 22 și 88.

Vezi rezolvarea
G=2⋅8=16=4G = \sqrt{2\cdot8} = \sqrt{16} = 4

Exemplul 8: dreptunghi și pătrat de arie egală

Un dreptunghi are laturile 44 și 99. Ce latură are un pătrat cu aceeași arie ca acest dreptunghi?

Vezi rezolvarea

Aria dreptunghiului este 4⋅9=364\cdot9=36. Latura pătratului cu aceeași arie este 36\sqrt{36}.

36=6\sqrt{36} = 6

Această latură este exact media geometrică a numerelor 44 și 99, calculată mai devreme.

Exemplul 9: ce medie folosești

a) Trei note cu ponderi diferite trebuie mediate. b) Cauți latura unui pătrat cu aceeași arie ca un dreptunghi de laturi 55 și 2020. Ce medie folosești în fiecare caz?

Vezi rezolvarea

a) Note cu ponderi diferite: media aritmetică ponderată.

b) Latura pătratului de arie egală cu un dreptunghi: media geometrică a celor două laturi.

5⋅20=100=10\sqrt{5\cdot20} = \sqrt{100} = 10

Exemplul 10: provocare mixtă

Pentru numerele 44 și 99, cu ponderile 11 și 33, calculează media aritmetică ponderată și media geometrică (fără ponderi). Compară rezultatele.

Vezi rezolvarea

Media aritmetică ponderată:

xˉ=4⋅1+9⋅31+3=314=7,75\bar x = \dfrac{4\cdot1+9\cdot3}{1+3} = \dfrac{31}{4} = 7{,}75

Media geometrică (nu ia în calcul ponderi, doar cele două numere):

G=4⋅9=6G = \sqrt{4\cdot9} = 6

Cele două medii măsoară lucruri diferite și dau rezultate diferite: 7,757{,}75 față de 66.

Greșeli frecvente

  • Împart suma ponderată la numărul de valori, nu la suma ponderilor.

    La 8⋅1+10⋅21+2\dfrac{8\cdot1+10\cdot2}{1+2} împarți la 1+2=31+2=3 (suma ponderilor), nu la 22 (numărul de valori).

  • Uit ponderea uneia dintre valori și o tratez ca și cum ar avea pondere 11.

    Fiecare valoare se înmulțește cu ponderea ei reală înainte de a fi adunată. O pondere uitată schimbă rezultatul.

  • Pun ponderea doar la numitor, nu și înmulțită cu valoarea ei la numărător.

    Ponderea apare de două ori în calcul: o dată înmulțită cu valoarea, la numărător, și o dată adunată la celelalte ponderi, la numitor.

  • Confund media aritmetică ponderată cu media geometrică și le aplic una în locul celeilalte.

    Media aritmetică ponderată folosește ponderi și se calculează prin sumă și împărțire. Media geometrică se calculează strict pentru două numere, cu un radical din produsul lor.

  • Calculez media geometrică a lui aa și bb ca a+b\sqrt{a+b}.

    Media geometrică folosește produsul, nu suma: G=abG=\sqrt{ab}, nu a+b\sqrt{a+b}.

  • Aplic media geometrică unor numere fără să verific dacă sunt nenegative.

    Media geometrică, așa cum o înveți acum, cere a≥0a\ge0 și b≥0b\ge0. Fără această condiție, radicalul poate să nu aibă sens în ℝ.

  • Greșesc calculul de sub radical, de exemplu scriu 4⋅9=13\sqrt{4\cdot9}=\sqrt{13}.

    Calculezi întâi produsul corect: 4⋅9=364\cdot9=36, apoi radicalul: 36=6\sqrt{36}=6. O eroare de calcul sub radical schimbă tot rezultatul.

  • Cred că media ponderată cu ponderi diferite se află la mijlocul dintre valori, ca media obișnuită.

    Media ponderată se apropie de valoarea cu pondere mai mare. La 88 cu ponderea 11 și 1010 cu ponderea 22, rezultatul 283≈9,33\dfrac{28}{3}\approx9{,}33 este mai aproape de 1010 decât de 88.

Exerciții

Ușor

  1. Calculează media ponderată a valorilor 66 (pondere 11) și 1010 (pondere 11).

    Arată răspunsul

    Răspuns: 88.

    Ponderi egale, deci media ponderată coincide cu media aritmetică obișnuită: 6+102=8\dfrac{6+10}{2}=8.

  2. Calculează media ponderată a valorilor 55 (pondere 22) și 88 (pondere 33).

    Arată răspunsul

    Răspuns: 6,86{,}8.

    5⋅2+8⋅32+3=345=6,8\dfrac{5\cdot2+8\cdot3}{2+3}=\dfrac{34}{5}=6{,}8.

  3. Calculează media geometrică a numerelor 99 și 1616.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 1212.

    9⋅16=144=12\sqrt{9\cdot16}=\sqrt{144}=12.

  4. Are sens media geometrică a numerelor −4-4 și 99, așa cum ai învățat-o acum? De ce?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Nu.

    Media geometrică cere a≥0a\ge0 și b≥0b\ge0. −4-4 este negativ, deci condiția nu este îndeplinită.

  5. Valoarea 33 apare de 44 ori, iar valoarea 66 apare o singură dată. Calculează media lor.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 3,63{,}6.

    3⋅4+6⋅14+1=185=3,6\dfrac{3\cdot4+6\cdot1}{4+1}=\dfrac{18}{5}=3{,}6.

Mediu

  1. Calculează media ponderată a valorilor 77 (pondere 22), 88 (pondere 33) și 1010 (pondere 55).

    Arată răspunsul

    Răspuns: 8,88{,}8.

    7⋅2+8⋅3+10⋅52+3+5=8810=8,8\dfrac{7\cdot2+8\cdot3+10\cdot5}{2+3+5}=\dfrac{88}{10}=8{,}8.

  2. Valoarea 66 are ponderea ww, iar valoarea 99 are ponderea 22. Media lor ponderată este 88. Află ww.

    Arată răspunsul

    Răspuns: w=1w=1.

    6w+18w+2=8⇒6w+18=8w+16⇒2=2w⇒w=1\dfrac{6w+18}{w+2}=8 \Rightarrow 6w+18=8w+16 \Rightarrow 2=2w \Rightarrow w=1.

  3. Calculează media geometrică a numerelor 33 și 2727.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 99.

    3⋅27=81=9\sqrt{3\cdot27}=\sqrt{81}=9.

  4. Un dreptunghi are laturile 22 și 3232. Ce latură are un pătrat cu aceeași arie?

    Arată răspunsul

    Răspuns: 88.

    Latura pătratului este media geometrică a laturilor: 2⋅32=64=8\sqrt{2\cdot32}=\sqrt{64}=8.

  5. Ai măsurat de trei ori lungimea unei scânduri: 152152 mm, 150150 mm și 151151 mm, cu aceeași importanță. Ce medie folosești și cât obții?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Media aritmetică (ponderi egale), 151151 mm.

    Toate măsurătorile contează la fel, deci ponderile sunt egale: 152+150+1513=151\dfrac{152+150+151}{3}=151.

  6. Calculează media geometrică a numerelor 66 și 2424.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 1212.

    6⋅24=144=12\sqrt{6\cdot24}=\sqrt{144}=12.

Provocare

  1. Valoarea 22 apare de 33 ori, valoarea 55 apare de 22 ori, iar valoarea 88 apare de 55 ori. Calculează media lor.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 5,65{,}6.

    2⋅3+5⋅2+8⋅53+2+5=5610=5,6\dfrac{2\cdot3+5\cdot2+8\cdot5}{3+2+5}=\dfrac{56}{10}=5{,}6.

  2. Pentru numerele 44 și 2525, calculează atât media lor aritmetică, cât și media lor geometrică. Care este mai mare?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Aritmetică 14,514{,}5; geometrică 1010. Aritmetica este mai mare.

    4+252=14,5\dfrac{4+25}{2}=14{,}5 și 4⋅25=100=10\sqrt{4\cdot25}=\sqrt{100}=10. 10<14,510<14{,}5, deci media geometrică este mai mică.

Mini-test

Rezolvă pe caiet, apoi vezi răspunsul. Nu se salvează niciun punctaj.

  1. 1. Care este formula corectă a mediei aritmetice ponderate pentru nn valori?

    1. x1+x2+⋯+xnp1+p2+⋯+pn\dfrac{x_1+x_2+\cdots+x_n}{p_1+p_2+\cdots+p_n}
    2. x1p1+x2p2+⋯+xnpnn\dfrac{x_1p_1+x_2p_2+\cdots+x_np_n}{n}
    3. x1p1+x2p2+⋯+xnpnp1+p2+⋯+pn\dfrac{x_1p_1+x_2p_2+\cdots+x_np_n}{p_1+p_2+\cdots+p_n}
    4. x1p1+x2p2+⋯+xnpnx_1p_1+x_2p_2+\cdots+x_np_n
    Arată răspunsul

    Răspuns: x1p1+x2p2+⋯+xnpnp1+p2+⋯+pn\dfrac{x_1p_1+x_2p_2+\cdots+x_np_n}{p_1+p_2+\cdots+p_n}

    Numărătorul este suma produselor valoare-pondere; numitorul este suma ponderilor.

  2. 2. La media aritmetică ponderată, cu ce împarți suma ponderată?

    1. Cu numărul de valori
    2. Cu suma ponderilor
    3. Cu cea mai mare pondere
    4. Cu 22, întotdeauna
    Arată răspunsul

    Răspuns: Cu suma ponderilor

    Numitorul mediei ponderate este suma ponderilor, nu numărul de valori.

  3. 3. Care este formula mediei geometrice a numerelor aa și bb?

    1. a+b\sqrt{a+b}
    2. a+b2\dfrac{a+b}{2}
    3. ab2\dfrac{ab}{2}
    4. ab\sqrt{ab}
    Arată răspunsul

    Răspuns: ab\sqrt{ab}

    Media geometrică folosește produsul abab sub radical, nu suma.

  4. 4. Ce condiție trebuie să îndeplinească aa și bb pentru media geometrică ab\sqrt{ab}?

    1. a≥0a\ge0 și b≥0b\ge0
    2. a>ba>b
    3. aa și bb întregi
    4. Nicio condiție
    Arată răspunsul

    Răspuns: a≥0a\ge0 și b≥0b\ge0

    Fără a≥0a\ge0 și b≥0b\ge0, produsul abab ar putea fi negativ, iar radicalul nu ar avea sens în ℝ.

  5. 5. Calculează media ponderată a valorilor 44 (pondere 11) și 1212 (pondere 33).

    Arată răspunsul

    Răspuns: 1010.

    4⋅1+12⋅31+3=404=10\dfrac{4\cdot1+12\cdot3}{1+3}=\dfrac{40}{4}=10.

  6. 6. Calculează media geometrică a numerelor 44 și 3636.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 1212.

    4⋅36=144=12\sqrt{4\cdot36}=\sqrt{144}=12.

  7. 7. Ai trei prețuri diferite pentru aceeași marfă, cumpărate în cantități diferite. Ce medie folosești ca să afli prețul mediu pe unitate?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Media aritmetică ponderată, cu cantitățile drept ponderi.

    Cantitățile cumpărate la fiecare preț sunt exact ponderile din formula mediei ponderate.

Întrebări frecvente

Ce este media aritmetică ponderată?

Este media unui set de valori în care unele valori contează mai mult decât altele. Fiecare valoare se înmulțește cu ponderea ei, iar suma acestor produse se împarte la suma ponderilor.

Ce înseamnă pondere?

Ponderea arată cât de mult contează o valoare în calculul mediei. O pondere mai mare înseamnă că valoarea respectivă influențează mai mult rezultatul final.

Cu ce împart suma ponderată?

Cu suma ponderilor, nu cu numărul de valori. Dacă toate ponderile sunt egale, cele două lucruri coincid, dar în general sunt diferite.

Ce este media geometrică?

Este o medie pentru două numere reale nenegative, calculată ca ab\sqrt{ab}, radical din produsul lor, nu din suma lor.

De ce numerele trebuie să fie nenegative?

Pentru ca produsul abab să fie nenegativ și radicalul ab\sqrt{ab} să aibă sens în mulțimea numerelor reale. Cu numere negative, radicalul ar putea cere un radical dintr-un număr negativ.

Care este diferența dintre media aritmetică ponderată și media geometrică?

Media aritmetică ponderată lucrează cu oricâte valori, folosind ponderi și o sumă. Media geometrică lucrează strict cu două numere nenegative, folosind un radical din produsul lor.

Resurse utile

Ai terminat lecția

Media aritmetică ponderată și media geometrică

Ai parcurs această lecție. Poți continua folosind navigarea de mai jos.